Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Raport BNR: 'Dinamica activităţii economice nu este sustenabilă la o cotă foarte înaltă în anii următori având în vedere deficitele externe'

grafic economie

Dinamica activităţii economice nu este sustenabilă la o cotă foarte înaltă în anii următori având în vedere deficitele externe, chiar dacă absorbţia fondurilor europene va fi intensă - inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), potrivit raportului de analiză a convergenţei "România - Zona Euro, Monitor", publicat pe site-ul Băncii Naţionale a României.

"O revenire economică viguroasă are loc în Europa, în economiile dezvoltate, în multe regiuni ale globului. În economia românească, revenirea, în privinţa dinamicii PIB, trece dincolo de numeroase prognoze. Fondul Monetar Internaţional (FMI) (2021) vorbeşte, în cea mai recentă estimare, de 7% creştere a Produsului Intern Brut (PIB). În România în acest an, Banca Mondială (BM) (2021) este apropiată de această prognoză. Date mai recente disponibile sugerează o creştere chiar mai înaltă. Se pare că am subestimat rezilienţa economiei autohtone în perioada foarte critică din anul 2020, diversitatea ei sectorială binefăcătoare. Această constatare nu anulează însă faptul că pandemia şi ceea ce s-a întâmplat în 2020 în economie şi societate lasă urme adânci, că revenirea PIB la nivelul pre-pandemie nu echivalează cu dispariţia rănilor economice şi sociale", se spune în raport.

Conform sursei citate, o recoltă agricolă bună în acest an ajută redresarea economică internă. Se poate constata o închidere a deviaţiei PIB (output gap) în prima parte a acestui an. Creşterea probabilă semnificativă a deficitului de cont curent, la peste 6% din PIB în acest an, şi presiuni inflaţioniste rezultate din rebound-ul puternic, rigidităţi generate de perturbaţii în lanţurile de aprovizionare, creşterea preţurilor la produse de bază şi liberalizarea tarifelor la energie (în România) întregesc tabloul economic, scrie Agerpres.ro.

"Este de notat că, un context economic european în puternică ameliorare, un rebound economic solid în UE, ajută economia noastră. Însă, dinamica activităţii economice nu este sustenabilă la o cotă foarte înaltă (creştere reală a PIB de peste 7%) în anii următori având în vedere deficitele externe, chiar dacă absorbţia fondurilor europene va fi intensă - inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Perspectiva economică pe termen mediu obligă la atenţie specială pentru necesara consolidare bugetară, adesea amintită în ediţii ale acestui Raport. Această consolidare, ce reclamă aducerea deficitului bugetar (cash şi SEC/ESA) la în jur de 3% din PIB în 2024, nu va fi un proces uşor având în vedere dimensiunea deficitului structural ce era de peste 5% din PIB la finele lui 2019 - cel mai mare în Uniunea Europeană (UE), aşa cum era şi deficitul primar al bugetului public", se arată în raport.

Potrivit documentului, este important ca, în acest an, execuţia bugetară să fie cât mai aproape de cea programată, adică un deficit cash în jur de 7% şi unul ESA de circa 8% din PIB. Dacă se vor înregistra câştiguri adiţionale pe partea de venituri fiscale/bugetare, acestea trebuie să fie folosite pentru consolidare (desigur, în afară de resurse dedicate luptei contra pandemiei). Deja datoria publică a atins pragul de circa 50 la sută din PIB. Conform documentului, este esenţial ca, în anii ce vin, această datorie, chiar dacă va mai creşte, să se stabilizeze (finanţele publice să fie sustenabile), iar acest deziderat depinde esenţialmente de consolidarea bugetară - care, la rândul ei, depinde de un pas ferm de ajustare medie anuală a deficitului bugetar de 1,5% din PIB, o reducere cumulată a deficitului de circa 6% din PIB, în intervalul 2021-2024.

Este de menţionat că România este sub incidenta Procedurii de Deficit Excesiv (PDE), chiar dacă regulile vor fi reactivate numai din 2023.

"Referitor la pandemie, ştirea bună este că vaccinurile acţionează cu eficacitate oriunde sunt aplicate pe scară largă. Este tot mai clar că singura armă eficace pentru a anula virulenţa acestui duşman este vaccinarea. Aşa cum spun înalţi oficiali europeni şi americani, ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cea mai bună investiţie pe termen imediat şi mediu pentru economie şi societate este vaccinarea. Iar această realitate obligă şi autorităţile de la noi, pe noi toţi, sa impulsionăm procesul de vaccinare, pentru a reuşi în stăpânirea pandemiei, în a o învinge. Distanţa până la pragul imunităţii colective prin vaccinare, de circa 70%, este încă foarte mare în România (la noi circa 25% faţă de media UE de 58% - iulie 2021). Un val patru, provocat de variante noi şi mai periculoase ale Covid-19, deja se simte şi în multe state din UE - se reimpun unele restricţii - se caută mobilizarea populaţiei pentru ca vaccinarea să nu încetinească. Din păcate, o parte semnificativă din populaţie, unii politicieni, subestimează ameninţarea acestui nou val", se spune în raport.

Potrivit economiştilor, în România, nevoile bugetului public, care vor fi acutizate de lecţii şi consecinţe ale pandemiei şi de efecte ale schimbărilor de climă, sunt de examinat şi prin prisma unei sub-finanţări cronice a educaţiei publice şi sănătăţii publice, a altor bunuri publice fără de care funcţionarea economiei, în ansamblu, suferă.

"Este de subliniat aici că investiţiile în educaţie şi sănătate publică nu produc, cel mai adesea, efecte imediate; productivitatea strategiilor şi investiţiilor în aceste domenii se vede în timp. Oficiali guvernamentali au îndoieli privind documente ale CE referitoare la protejarea pădurilor; ei spun totodată că, insuficiente resurse bugetare nu ar permite o protecţie de "importuri" de gunoaie din Europa şi alte zone ale lumii. Dar acesta nu poate fi un argument persuasiv întrucât este vorba de mediul în care trăiesc cetăţenii români, de sănătatea lor. Trebuie să alocăm din bugetul public fondurile necesare pentru a ne proteja de diverse noxe şi pentru a apăra pădurile noastre, mediul în care trăim. Dacă nu există acum resurse în bugetul public, atunci ele trebuie să fie create! Totodată la nivelul UE este bine să fie întărită şi aplicată mai bine legislaţia care pedepseşte traficul de deşeuri toxice şi nereciclabile", se precizează în document.

De asemenea, economiştii subliniază că bugetul public al României are venituri foarte joase, mult sub media din UE (inferioare cu circa 10 procente).

"Dar tot atât de adevărat este că o neglijenţă inadmisibilă a operat pe planul eforturilor de creştere a veniturilor fiscale/bugetare. Iar această situaţie vulnerabilizează economia, societatea noastră, care are nevoie de bunuri publice în volum corespunzător. De aceea, documente ale BNR, ale Consiliului Fiscal, alte analize serioase subliniază necesitatea de a creşte veniturile fiscale/bugetare. Veniturile fiscale pot ajunge la peste 30% din PIB în câţiva ani printr-un demers ferm, consecvent. Există şi o evoluţie pe plan internaţional care arată justeţea unui asemenea demers, dincolo de nevoile mari ale societăţii noastre. Deciziile de la întrunirile recente ale G-7 şi G-20 privind impozitarea companiilor internaţionale arată că, cei care au blamat un "race to the bottom" prin arbitraj de jurisdicţie fiscală, au avut dreptate. Evaziunea fiscală şi arbitrajul de jurisdicţie fiscală (tax avoidance) trebuie combătute în mod ferm. România are de câştigat dacă firmele mari vor fi corecte în conduita faţă de ţările unde au afaceri, în vremuri când toate bugetele naţionale sunt stresate", se spune în raport.

Ultima parte a Raportului se ocupă de impactul digitalizării în industria financiară, de avântul criptoactivelor, de atenţia pe care băncile centrale o acordă introducerii de monede digitale.

"Criptoactivele, ca o formă de sector financiar nereglementat (un fel de free finance/banking) reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea financiară. Băncile centrale, guvernele trebuie să reglementeze şi să supraveghere criptoactivele, nu numai pentru că acestea pot finanţata crima organizată şi terorismul, traficul de arme şi persoane, facilitează spălarea banilor. Ci şi fiindcă transmisia monetară (politica monetară), stabilitatea financiară, stabilitatea sistemului financiar internaţional, sunt ameninţate de criptoactive", menţionează sursa citată.

Raportul a fost întocmit de o echipă condusă de academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.