România apare într-o poziție extrem de delicată în raportul anual pe 2025 al Parchetului European (EPPO), instituția anticorupție a Uniunii Europene condusă de Laura Codruța Kövesi. Potrivit documentului, țara noastră are 535 de dosare active investigate de procurorii europeni, cu un prejudiciu estimat de peste 6,05 miliarde de euro, majoritatea legate de fraude cu fonduri europene.
Dincolo de cifrele brute, mesajul e clar: la noi, marea problemă nu e „mărunțișul”, ci schemele mari, în special cele care lovesc direct în fonduri, subvenții și alte cheltuieli din bugetul UE.
EPPO este parchetul independent al Uniunii Europene, responsabil cu investigarea și trimiterea în judecată a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale UE. Iar raportul pe 2025 indică, la nivel european, 3.602 investigații în curs la finalul anului și o pierdere estimată de 67,27 miliarde euro.
Banii UE, punctul sensibil: 499 dosare pe „cheltuieli”, 5,03 miliarde euro prejudiciu
Datele pentru România arată o concentrare masivă pe zona de fraude la cheltuieli – adică proiecte, finanțări, plăți, deconturi și mecanisme prin care intră și se cheltuie bani europeni. Din cele 535 de dosare active, 499 sunt pe această categorie, cu un prejudiciu estimat de 5,03 miliarde euro.
Mai mult, raportul indică și un element care complică tabloul: în 43 de cazuri, frauda pe cheltuieli este asociată cu fapte de corupție. Asta sugerează dosare în care nu vorbim doar de documente „umflate” sau deconturi fictive, ci de mecanisme în care apar și relații de influență, intervenții, facilitări.
„Confirmare” în instanță: 18 condamnări, 0 achitări în deciziile finale din 2025
Poate cea mai explozivă secțiune pentru publicul larg este cea despre traseul în instanță. Pentru România, în 2025, EPPO indică: 76 de dosare în faza de judecată, 21 de prime decizii, 3 apeluri împotriva primelor decizii, 4 dosare în apel și 18 decizii finale.
Iar la final, bilanțul e tăios: 18 condamnări, 0 achitări, cu 20 de persoane condamnate. Chiar dacă e un eșantion limitat (doar cauzele finalizate definitiv în acel an), fotografia sugerează o rată foarte mare de confirmare a dosarelor EPPO în instanță, odată ce ajung la capăt.
România - „garda sus” pe fonduri, de la centru până la local
În termeni simpli, raportul pune reflectorul pe locul unde România e cea mai vulnerabilă: gestionarea și utilizarea banilor europeni. Când prejudiciul estimat e dominat de scheme pe fonduri UE, miza nu e doar penală sau de imagine. E și una practică: controale mai dure, verificări mai lente, presiune pe autoritățile de management, risc de corecții financiare și proiecte blocate – adică exact lucrurile care ajung să coste comunități întregi, nu doar pe „autorii” schemelor.
În același timp, bilanțul din instanțe arată că, atunci când cazurile sunt duse până la capăt, EPPO reușește să obțină rezultate solide.
Comentează