În iunie s-au împlinit șase luni de când Autoritatea Electorală Permanentă a început să publice categoriile de cheltuieli pe care le fac partidele politice din alocările primite din subvenții, pentru rezultatele obținute la alegerile parlamentare și locale din 2020.
În jumătate de an, șapte partide politice au primit 92 de milioane de lei din cele 162 de milioane cât prevede bugetul de stat pentru anul curent. Expertforum a analizat cum s-au cheltuit subvențiile și dacă transparența este suficientă, în condițiile în care mai multe scandaluri legate de cheltuirea ilegală sau ineficientă a fondurilor au ajuns în presă sau la DNA în ultimii ani.
Partidele au cheltuit 46 de milioane din suma totală transferată, adică jumătate. De asemenea, partidele au cheltuit mai mult de jumătate din bani pentru propagandă și presă și o cincime pentru personal.
PSD a cheltuit 66% din bani pentru propagandă și 14% pentru personal.
PNL a cheltuit cea mai mare proporție din bani pentru a-și asigura imaginea, adică 64% din fonduri. Pentru personal au fost alocate 10 procente, iar pentru consultanță politică opt procente.
Pro România a cheltuit de două ori mai mult decât a primit în primele șase luni, iar partidul a cheltuit cel mai mult pe sedii și investiții. Recent, presa a scris că partidul a achiziționat mașini de aproape 1.5 milioane de lei. Deși legea nu interzice asemenea achiziții, iar AEP a considerat că sunt legale, în condițiile în care vorbim de bani publici și de un partid cu probleme financiare, credem că este un caz de cheltuire responsabilă a banilor publici. O instituție publică ar fi obligată să facă achiziție și pentru papetărie, însă un partid politic poate cumpăra mașini de lux fără a putea fi tras la răspundere. Mai mult, informația se află pe surse, pentru că există membri de partid nemulțumiți, în loc să fie făcută public de partid.
La PMP 45% din bani s-au dus către personal, iar o cincime către presă și propagandă. Plus a cheltuit doar o treime din bani în primele patru luni ale anului, din care 44% pentru personal. Ca și USR a cheltuit sume mici pentru presă și propagandă (sub 10% din totalul banilor primiți)
AUR a cheltuit 43 de lei pentru comisioane bancare.
Partidele mari au transformat subvențiile într-un mecanism de finanțare a presei și de construire a imaginii. Deși partidele politice ar trebui să aibă posibilitatea de a se promova, un total de aproape 25 de milioane de lei este o valoare foarte mare. Există în acest fel un potențial de a afecta independența editorială prin cumpărarea de servicii. Partidele sau beneficiarii fondurilor nu trebuie să marcheze spoturile sau articolele plătite din subvenții. În mod practic, noi nu știm și nu vedem pe ce se duc acești bani, mai ales în ani fără alegeri.
Un exercițiu de imaginație ne arată că partidele ar putea rămâne cu sume semnificative în conturi pe care să le folosească la alegerile din 2024, mai ales că legea le permite. Un calcul empiric ne arată că AUR ar putea acumula ca rezerve 50 de milioane până în 2024 dacă nu cheltuie nimic în continuare, iar PSD peste 150 de milioane de lei dacă ar cheltui doar jumătate din banii primiți (luând în calcul valorile din anii trecuți și impredictibilitatea valorilor maxime pe care și le aprobă chiar partidele).
Acest exercițiu ne arată că fondurile din subvenții sunt mult peste nevoile partidelor, iar nivelul sumelor alocate către partide intră în dezacord cu recomandările și standardele internaționale.
Sursa citată susține că a solicitat partidelor care primesc subvenții să comunice cum au cheltuit banii în ultimele șase luni. Nu au solicitat date de la AUR, având în vedere rapoartele lunare care ilustrează că nu au fost făcute cheltuieli. Cererile de informații au fost trimise pe 19 iulie, respectiv 22 iulie (pentru PLUS și USR).
EFOR a transmis cererea către PSD pe trei adrese de e-mail, către PNL, USR și Pro România pe două adrese de email, iar către celelalte partide către câte o adresă. Una dintre adresele Pro România, prezente pe site-ul nou lansat nu este valabilă și în ciuda faptului că ni s-a transmis telefonic o adresă care poate fi utilizată, nu am primit confirmarea primirii cererii nici după această discuție.
Singurul partid care a confirmat primirea este Plus, pe 26 iulie. Ulterior, Plus ne-a confirmat că ne va trimite datele în 30 de zile (raportul va fi actualizat când vor fi datele disponibile). De la celelalte partide nu am primit nici măcar o confirmare.
Având în vedere resursele primite de către partidele politice, solicitanții consideră că acest fel de comportament în relația cu publicul denotă lipsă de transparență.
Datele publicate de AEP la solicitarea EFOR, pornind de la controalele din 2019 și 2020 arată că PSD a încălcat prevederile privind folosirea subvențiilor în 2018 și 2019, PNL în 2019, PMP în 2016-2017 și 2018, ALDE în 2019, USR în 2019. Cu toate acestea, din rapoartele publicate de AEP nu se poate înțelege clar pentru ce încălcări s-au aplicat sancțiunile.
EFOR a solicitat de la AEP pe baza Legii 544/2001 rapoartele de control integrale, care pot avea zeci de pagini, însă nu le-a obținut, fiind invocate motive care țin de protecția datelor personale, pe care EFOR nu le consideră justificate.
Utilizarea unor argumente diferite arată că, de fapt, AEP nu vrea să transmită aceste date, fără un argument solid. Deși sintezele rapoartelor de control realizate conform art. 44 din Legea 334/2006 sunt publicate în Monitorul Oficial și pe platforma www.finantarepartide.ro, acestea nu reflectă suficient de clar problemele care au fost identificate în timpul auditului, având o relevanță foarte scăzută în a înțelege motivele care au condus la posibila sancționare a unui partid politic.
Comentează