Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei (CoE) îndeamnă autorităţile din România într-un raport publicat miercuri să ia măsuri în ce priveşte deficienţele grave constatate în tratamentul şi condiţiile de detenţie ale pacienţilor din spitalele de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă, identificate în timpul unei vizite în ţară în 2024, relatează Agepres.
CPT consideră că tratamentul unor pacienţi din astfel de instituţii este neglijent şi, în anumite cazuri, ar putea constitui tratament inuman şi degradant şi o încălcare continuă a articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit raportului.
CPT a efectuat vizite de urmărire la Spitalul Săpoca, vizitat ultima dată în 2014, şi la Spitalul Pădureni-Grajduri, vizitat ultima dată în 2022.
În plus, a vizitat pentru prima dată spitalele psihiatrice şi cu măsuri de siguranţă din Jebel şi Ştei, scopul vizitei fiind de a evalua tratamentul şi condiţiile de trai ale pacienţilor.
Vizita a oferit de asemenea o oportunitate de a evalua implementarea recomandărilor formulate de CPT în urma vizitei sale din 2022. În raportul privind vizita respectivă, Comitetul a atras atenţia autorităţilor române asupra mai multor deficienţe sistemice grave în abordarea sa faţă de serviciile medicale şi măsurile de siguranţă în domeniul sănătăţii mintale.
Constatările vizitei din 2024 furnizează dovezi clare că aceste deficienţe persistă
La spitalele Pădureni-Grajduri, Ştei şi Săpoca, CPT a recepţionat numeroase alegaţii credibile şi consecvente de maltratare fizică a pacienţilor de către personalul auxiliar - maltratare ce a constat în pălmuit, împins, tras de urechi şi de păr, lovire cu pumnul, lovire cu obiecte şi lovituri cu piciorul, inclusiv în timp ce pacientul stătea întins pe podea. În plus, la Spitalul Ştei, delegaţia CPT a aflat de utilizarea unei arme cu descărcare electrică împotriva pacienţilor de către personalul auxiliar, incident care era investigat de autorităţi.
Tortură până la moarte
Comitetul a constatat de asemenea o practică neglijentă care a cauzat moartea, şi anume, în trei dintre cele patru spitale vizitate, examinările post-mortem au arătat că un total de opt pacienţi au murit prin sufocare cu alimente în ultimii trei ani.
Acest lucru sugerează că pacienţii cu un astfel de risc nu sunt identificaţi şi/sau nu sunt luate măsuri pentru a se asigura că aceştia îşi pot ingera alimentele în siguranţă, notează raportul.
Acesta mai arată că, în ceea ce priveşte condiţiile materiale, deşi au avut loc sau erau în curs de desfăşurare o serie de renovări, zonele de cazare a pacienţilor erau în general dezolante, neadecvate unei unităţi medicale şi lipsite de personalizare, unele fiind în mod distinct carcerale.
La spitalul Pădureni-Grajduri, construcţia planificată a unui nou bloc de cazare a pacienţilor nu începuse încă, iar supraaglomerarea severă persista în toate secţiile spitalului, în ciuda recomandărilor făcute în urma vizitei CPT din 2022, cel puţin 78 dintre cei 409 pacienţi fiind nevoiţi să împartă paturile cu alţi pacienţi la momentul vizitei din 2024.
CPT a mai constatat că numărul personalului care îngrijeşte numărul mare de pacienţi adesea agitaţi rămâne insuficient pentru a oferi îngrijirea, tratamentul şi supravegherea necesare şi pentru a asigura demnitatea pacienţilor. Uneori, nivelurile de personal observate au fost atât de scăzute încât ar putea avea un impact negativ şi asupra siguranţei pacienţilor, prin creşterea riscurilor de vătămare a acestora, inclusiv prin neglijenţă şi rele tratamente, precum şi prin încurajarea recurgerii excesive la regimuri restrictive, izolare şi măsuri de imobilizare fizică şi chimică.
CoE menţionează că autorităţile române au furnizat un răspuns detaliat care prezintă modul în care au abordat sau intenţionează să abordeze recomandările formulate de Comitet, în special măsurile luate în fiecare spital pentru a identifica pacienţii cu risc de sufocare şi pentru a contracara acest risc, precum şi măsurile deja luate în unele spitale cum ar fi instruirea specifică a personalului din secţii şi supravegherea sporită din partea conducerii pentru a preveni relele tratamente aplicate pacienţilor.
Ce urmează?
România urmează să implementeze reforme suplimentare în cadrul Strategiei Naţionale de Sănătate 2023-2030 şi al Planului său de acţiune, precum şi al unui Plan naţional de acţiune specific privind sănătatea mintală, ce include dezvoltarea de servicii de sănătate mintală comunitare, iar CPT se va angaja într-un dialog constructiv cu autorităţile române pe aceste teme, mai precizează CoE.
Context
Comitetul european pentru prevenirea Torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) vizitează locuri de detenţie din statele părţi la Convenţia Europeană pentru Prevenirea Torturii pentru a evalua modul în care sunt tratate persoanele private de libertate, în vederea consolidării, dacă este necesar, a protecţiei acestor persoane împotriva torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Aceste locuri includ închisori, centre de detenţie pentru copii, secţii de poliţie, centre de detenţie pentru imigranţi, spitale de psihiatrie şi centre de asistenţă socială. După fiecare vizită, CPT transmite guvernului în cauză un raport care conţine constatările şi recomandările sale.
Comentează