Rata de abandon şcolar în învăţământul profesional din judeţul Vrancea a fost de peste 6% în anul şcolar 2024-2025, într-o uşoară scădere faţă de anii anteriori, în timp ce în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, rata abandonului rămâne constantă, situându-se între 1% şi 2%, conform datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ).
Cele mai afectate unităţi de învăţâmânt sunt şcolile gimnaziale Homocea şi Tâmboeşti, unde rata abandonului şcolar depăşeşte 15%, urmate de Colegiul Tehnic "Gheorghe Balş" din Adjud, cu o rată de aproape 10%.
"În ceea ce priveşte abandonul şcolar, situaţia din judeţul Vrancea rămâne constantă. Astfel, în învăţământul primar, gimnazial şi respectiv liceal, rata de abandon este relativ redusă, de aproximativ 1-2%. La gimnaziu avem o rată de abandon mai mare, de 2,63%, în anul şcolar 2022-2023. Cel mai mare procent de abandon şcolar este, însă, în învăţământul profesional, unde s-a înregistrat 6,41% în anul şcolar 2023-2024. Ponderea fetelor şi băieţilor în această situaţie este aproximativ egală. Şcolile cu rată de abandon mare sunt cele cu elevi de etnie romă, Homocea, Tâmboeşti şi Mărăşeşti, cărora li se adaugă şi Colegiul Tehnic 'Gheorghe Balş' din Adjud", a declarat, pentru Agerpres, inspectorul general al ISJ Vrancea, Livia Marcu.
Potrivit inspectorului general, printre principalele cauze ale abandonului şcolar se numără situaţia financiară precară a familiilor, lipsa de informaţie privind beneficiile învăţământului profesional şi mentalitatea conform căreia educaţia nu este o prioritate.
Cu toate acestea, învăţământul profesional reprezintă o oportunitate pentru elevii care nu sunt atraşi de studiile teoretice.
"Cred că învăţământul profesional trebuie luat în calcul mai ales de către elevii care nu au o aplecare către învăţământul teoretic. Iar oferta judeţului este foarte bună în ceea ce priveşte învăţământul profesional. Să ne gândim numai că există şi o deschidere către învăţământul dual, agenţii economici sunt deschişi pentru a şcolariza elevi, oferindu-le burse, să ne gândim că există campusul şcolar integrat coordonat de Consiliul Judeţean şi este o oportunitate pentru elevi să parcurgă un ciclu de învăţâmânt şi să poată fi angajaţi pe piaţa muncii. Cred că este un cumul de cauze ale abandonului şcolar. Este vorba şi despre mentalitate, şi despre prejudecăţi, şi despre lipsa unor condiţii adecvate pentru a parcurge un nivel de şcolarizare", a explicat Livia Marcu.
PNRAS, Programul Național de unde poate veni 'salvarea'
Pentru combaterea abandonului şcolar, autorităţile pun un accent deosebit pe Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar (PNRAS), care funcţionează deja în 59 de unităţi de învăţământ din judeţ. Programul oferă elevilor mese gratuite şi sprijin educaţional suplimentar, prin activităţi remediale menite să îi ajute să recupereze cunoştinţele pierdute.
"Acest program aduce beneficii semnificative, iar Ministerul Educaţiei înţelege că sprijinul material pentru elevi contribuie direct la reducerea abandonului şcolar şi generează şi rezultate pe măsură. De asemenea, şcoala nu stă însă inertă atunci când apar situaţii de risc. Cadrele didactice, diriginţii şi directorii şcolilor lucrează constant pentru a preveni astfel de situaţii, prin menţinerea unei bune comunicări cu elevii şi familiile lor. Nu aş zice că avem o rată mică de abandon, niciun elev n-ar trebui să abandoneze şcoala, dar nici nu aş spune că trebuie să considerăm că este o situaţie extrem de gravă, câtă vreme avem un abandon şcolar între 1% şi 2%", a fost de părere Livia Marcu.
Conform noului Regulament de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ din 2024, abandonul şcolar este definit ca situaţia în care un elev acumulează absenţe nemotivate timp de doi ani şcolari succesivi, moment în care este radiat din evidenţele şcolare. Cu toate acestea, elevii aflaţi în această situaţie pot fi reînscrişi, la cerere, în clasa în care şi-au întrerupt studiile. În acelaşi timp, în situaţie de risc de abandon se află cei care absentează la cel puţin 75% din orele de curs.
Comentează