Premium
Autoritățile Republicii Moldova s-au pomenit în epicentrul unui fenomen pe care credeau că nu vor reuși să-l gestioneze cap-coadă, și anume fluxul mare de refugiați în contextul războiului ruso-ucrainean.
Doar în primele patru zile, s-a ajuns la cifra de 100 de mii de refugiați care au intrat în țară, transmite IPN.md
Toate structurile Ministerului Afacerilor Interne au trebuit să-și ajusteze intervențiile din mers pentru a face față situației. În total până acum frontiera molo-ucraineană a fost traversată de peste 300 de mii de refugiați, iar circa 100 de mii rămân pe teritoriul Republicii Moldova. Cum fac față instituțiile statului acestei situații, dar și familiile care au luat în gazdă refugiați a fost subiectul unei discuții la EU Debates Cafe, eveniment organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.
Ministra afacerilor interne, Ana Revenco, a menționat că pentru refugiați au fost create condiții facilitare de intrare pe teritoriul țării. Numărul mare de refugiați este o provocare și pentru forțele de ordine care asigură securitatea și ordinea publică, dar și pentru cele care urmăresc siguranța rutieră, deoarece numărul unităților de transport a depășit câteva mii.
Francesca Bonelli, reprezentanta Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați în Republica Moldova, a relatat că este prima oară când vede un așa angajament din partea autorităților și populației care primesc refugiații cu o deschidere atât de mare. Angajamentul ICNUR ține de susținerea Guvernului în criză. Primul pas a unui răspuns de urgență începe la frontieră, ICNUR colaborează cu poliția de frontieră, susține centrele de cazare pentru refugiați din Chișinău și din alte regiuni.
Vitalie Sprânceană, membru al inițiativei de voluntariat „Moldova pentru Pace”, a relatat că o parte din oamenii inițiativei au deja o experiență de voluntariat, urmare a crizei COVID-19. Dar au existat și provocări specifice, cărora li s-a făcut față din mers. La început au existat probleme cu transportarea refugiaților. Treptat s-au implicat organizațiile internaționale pentru refugiați, care pot împărți din experiența lor extrem de necesară și utilă. În ultimele patru zile fluxul de refugiați s-a diminuat. Și aceasta ar putea fi un răgaz în care structurile implicate să se pregătească pentru valul doi sau trei.
Victoria Olari, coordonatoare de proiecte la Institutul pentru Inițiative Strategice, spune că răspunsul la criza refugiaților este un examen de maturitate pentru Moldova. Mobilizarea autorităților și populației este cel mai bun exemplu în acest sens. Criza umanitară a lovit întreg continentul. Republica Moldova a luat asupra sa cel mai mare număr de refugiați raportat la populația țării. Criza a prins Moldova cu o economie care abia își revenea după criza COVID-19 și cea energetică. Chiar și așa, atât statul, cât și cetățenii au găsit forțe să se mobilizeze. Autoritățile trebuie să se gândească la măsuri de integrare a refugiaților dacă ei vor decide să rămână aici, în Republica Moldova. Se fac eforturi pe partea de educație. Încadrarea în câmpul muncii, căpătarea unei independențe financiare de către refugiați ar scote presiunea de pe sistemul social.
Liliana Palihovici, președinta „Institutum Virtutes Civilis”, a menționat că organizația continuă să caute parteneri internaționali pentru a oferi toată asistența necesară pentru familiile care găzduiesc refugiați. Actualmente se lucrează cu patru raioane: Ialoveni, Strășeni, Rezina și Fălești.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU debates café: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.
