Premium
Patrimoniul este oglinda unui mental, a unei psihologii, a unei concepţii despre viaţă şi lume, a declarat, marţi, vicepreşedintele Academiei Române Răzvan Theodorescu la Forumul pentru protecţia infrastructurii critice, organizat la Palatul Parlamentului.
"Aspectele ideologice sunt cele prin care patrimoniul, care etimologic este moştenirea de la părinţi, moştenirea pe care ne-au lăsat-o strămoşii, patrimoniul este oglinda unui mental, a unei psihologii, a unei concepţii despre viaţă, despre lume, şi această mentalitate este, în cazul românesc, reprezentată foarte bine de patrimoniul nostru, fie de cel religios, fie de cel civil. România este într-o situaţie specială prin poziţia ei între Orient şi Occident. România este o Europă în miniatură, în sensul că cine nu ne cunoaşte câtuşi de puţin şi soseşte în România, în 24 de ore poate să vadă o cetate romană, un templu grecesc, o cetate bizantină, o biserică gotică, o biserică romanică, elemente de renaştere, elemente de baroc. Nicăieri în Europa Centrală sau Occidentală nu ai o situaţie atât de privilegiată, ceea ce ne aduce să vorbim despre valorile naţionale intrinseci ale spaţiului românesc, dar şi despre deschiderile sale europene", a spus academicianul.
Răzvan Theodorescu a adăugat că, deşi România are un patrimoniu atât de bogat, este "inactivă în materie de promovare, de restaurare", cu excepţia Bisericii, care "a reuşit să facă nişte lucruri în acest sens".
Consilierul patriarhal Nicolae Dascălu a menţionat, în context, că întreaga societate este datoare să participe la protecţia infrastructurilor critice, potrivit Agerpres.ro.
"Întotdeauna o infrastructură are sectoarele puternice, coloanele sistemului, dar noi considerăm că întreaga societate este datoare să participe la protecţia infrastructurilor critice şi la proiecţiile acestora. (...) Între cele 11 sau 16 sectoare ale infrastructurii critice, cultele religioase nu apar explicit. Ele pot fi, totuşi, asociate cu cultura, cu patrimoniul, cu sănătatea, cu educaţia, pentru că există legături, există conexiuni cu toate aceste domenii. Realităţile vieţii sociale arată că religiosul are un rol important în lumea de azi", a declarat Dascălu.
Directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, a amintit că instituţia pe care o conduce tratează cultura "cu foarte mare interes" şi a menţionat mai multe proiecte care pun în lumină valorile şi patrimoniul naţional.
"AGERPRES are un domeniu foarte larg în care tratează cultura cu foarte mare interes. Avem proiecte precum 'Cultura de acasă', 'Case cu amintiri', sau Muzee - opere de artă'. Sunt proiecte care readuc permanent în memorie valorile şi patrimoniul naţional", a arătat ea.
Claudia Nicolae a subliniat că piloni precum informarea şi culturalizarea trebuie să rămână fundamentul jurnalismului.
"Funcţiile de bază - informare, culturalizare, sprijinul educaţiei, au existat şi încă există, iar aceşti piloni trebuie să rămână în continuare fundamentul jurnalismului. Încercăm în AGERPRES şi reuşim, cred, să păstrăm baza informaţiei pe care fiecare cititor trebuie să o regăsească în ştiri. Nevoile au rămas oarecum similare. Modul de propagare a informaţiilor s-a schimbat", a punctat directorul Agenţiei Naţionale de Presă, adăugând că oamenii au acum la îndemână câte un motor informatic, iar aici infrastructura critică are un rol extrem de important.
Potrivit acesteia, cultura şi identitatea culturală vor rămâne baza principală a unei societăţi.
"Fake news este o latură foarte importantă a infrastructurii critice pe care şi noi şi alte instituţii media o au sub atenta observare. În acest sens, se foloseşte foarte des inteligenţa artificială, se folosesc programe prin care se încearcă să se depisteze ştirile false, să se introducă anumite filmuleţe, fotografii în context, pentru a vedea dacă sunt reale sau false", a mai spus Claudia Nicolae.
În perioada 14-16 iunie are loc, la Palatul Parlamentului, Forumul pentru protecţia infrastructurii critice - CIP FORUM V 2022 - Protecţia şi rezilienţa infrastructurii critice Europa 2022, eveniment organizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, sub Înaltul Patronaj al preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.
