Premium
Turcia marchează patru ani de la puciul eșuat din 2016, în urma căruia 251 de cetățeni au fost uciși și peste două mii de persoane au fost rănite. Diplomația turcă de la București a ținut în acest sens să sublinieze rolul organizațiilor controlate de Fethullah Gulen, catalogate drept „teroriste” de către autoritățile turce.
Citește și: Vârsta de pensionare are parte de modificări! Cine sunt cei care vor beneficia de noile reguli
„Astăzi, Turcia marchează cea de-a patra aniversare a tentativei de lovitură de stat din 15 iulie 2016, acțiune zădărnicită de însuși poporul turc.
Tentativa de lovitură de stat din 15 iulie a fost planificată de conducerea FETÖ (Organizația Teroristă Fetullahistă) și implementată de membrii organizației infiltrați în armată, care au acționat ignorând lanțul de comandă al forțelor armate. Acest act scandalos a fost cel mai cumplit atac terorist pe care Turcia l-a cunoscut vreodată.
În acea noapte, 251 de cetățeni au fost uciși și peste două mii de persoane au fost rănite. Bombardamentele asupra sediului Departamentului Operațiunilor Speciale al Poliției din capitală au fost atât de intense, încât trupurile a 51 de polițiști uciși nu au mai putut fi recuperate.
Citește și: Lovitură pentru proprietarii de mașini! S-ar putea întâmpla din ianuarie 2021
Puciul eșuat din 15 iulie a adus la lumină amenințarea gravă reprezentată de organizația teroristă FETÖ la adresa Turciei și nu numai. Pentru a înțelege pe deplin toate implicațiile tentativei de lovitură de stat din 15 iulie, este imperativă examinarea acestei rețele întunecate, începând cu școlile și centrele preparatoare înființate în ultimele decenii de FETÖ.
Prin îndoctrinarea copiiilor înscriși la școlile din rețeaua FETÖ, fondate sub paravanul unor așa-numite activități educative, aceștia au recrutat numeroase persoane și și-au format un grup lărgit de adepți radicali, care au preluat și executat directivele conducerii organizației, încălcând toate normele legale și morale posibile. Absolvenții acestor școli au putut să se infiltreze în cele mai importante instituții ale statului trișând la concursurile de admitere.
FETÖ și-a consolidat influența economică și politică prin deturnarea abuzivă a resurselor și autorității statului în favoarea intereselor obscure ale organizației. Tentativa de lovitură de stat a adus la lumină amplitudinea structurii secrete infiltrate de FETÖ în interiorul Forțelor Armate Turce.
Citește și: Raed Arafat reacționează după ce a fost amenințat cu moartea: Pe mine nu mă afectează deloc. M-am obișnuit
Puciul eșuat a dovedit lumii întregi că FETÖ este departe de a fi o simplă mișcare civică benignă, așa cum încearcă din greu să se autoportretizeze. Dimpotrivă, la mijloc se află o entitate globală obscură care funcționează sub acoperirea unor rețele școlare dubioase. Activitățile educative și culturale nu sunt altceva decât un paravan pentru ca acest cult al personalității motivat religios să recruteze tot mai mulți membri și să își sporească influența în țările în care operează.
Prin rezistența lor istorică, turcii din toate păturile sociale s-au împotrivit acestui complot și au zădărnicit tentativa de lovitură de stat. Această solidaritate în apărarea democrației ne-a arătat cât de puternice sunt fundamentele Republicii Turce, care au fost construite pe principii universale.
15 iulie este desemnată în Turcia ca zi memorială națională, sub numele de „Ziua democrației și unității naționale”. Astfel, marcăm principiul fondator al Republicii Turce, formulat de Mustafa Kemal Atatürk, întemeietorul națiunii, conform căruia „suveranitatea aparține necondiționat și fără restricții Națiunii” și care se regăsește, de asemenea, și în articolul 6 al Constituției Republicii.
Citește și: Încă o LOVITURĂ: Austria INTERZICE orice zbor aerian spre și dinspre România
Cu ocazia Zilei Democrației și Unității Naționale, Ambasada aduce un omagiu pios eroilor care și-au sacrificat viața pentru democrația turcă și ordinea constituțională a Republicii Turce”, se arată într-un comunicat de presă al Ambasadei Republicii Turcia la București.
Urmările puciului eșuat
Un tribunal turc a condamnat la finalul lunii iunie 2020 la închisoare pe viaţă 121 de persoane, la finalul unui proces legat de lovitura de stat eşuată împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan din anul 2016, urmată de epurări de o amploare. Dintre cei 121 de condamnaţi pentru ''tentativă de răsturnare a ordinii constituţionale'', 86 au primit pedepse de închisoare pe viaţă ''agravate'', conform verdictului instanţei în procesul cunoscut în Turcia sub numele de ''Procesul Comandamentului general al Jandarmeriei'', în care au fost judecate în total 245 de persoane.
Pedeapsa de închisoare pe viaţă ''agravată'', care presupune condiţii de detenţie mai stricte, a înlocuit în codul penal turc pedeapsa cu moartea, abolită în anul 2004.
După o întrerupere provocată de pandemia de COVID-19, audierile la tribunale s-au reluat joi în Turcia, mai ales principalul proces al loviturii de stat eşuate axat pe evenimentele petrecute în seara de 15 iulie 2016 la baza aeriană Akinci de la Ankara, considerată cartierul general al autorilor puciului.
Vinovatul este considerat Fethullah Gulen
Preşedintele Erdogan atribuie tentativa de înlăturare a sa de la putere clericului Fethullah Gulen, fostul său aliat exilat de circa 20 de ani în SUA şi a cărui extrădare a fost cerută de către Ankara, dar Washingtonul nu a dat curs cererii.
