Premium
Elveţienii au aprobat duminică propunerile ca serviciile globale de streaming TV, precum Netflix, Amazon şi Disney, să investească o parte din veniturile generate în Elveţia în producţii locale de conţinut, transmite Reuters.
Puţin peste 58% dintre alegători au susţinut propunerea, conform rezultatului final, într-unul dintre cele trei voturi naţionale desfăşurate în cadrul sistemului elveţian de democraţie directă, informează News.ro.
Elveţia va deveni cea mai recentă ţară europeană care introduce astfel de măsuri pentru a sprijini producţia locală de televiziune şi film şi pentru a stimula conţinutul produs local.
”Acest rezultat subliniază importanţa culturală a filmului în Elveţia”, a declarat ministrul elveţian de Interne Alain Berset, într-o conferinţă de presă susţinută duminică.
În referendumul obligatoriu privind ceea ce se numeşte !Lex Netflix”, serviciile internaţionale de streaming trebuie să investească 4% din veniturile pe care le obţin în Elveţia în producţia de film locală.
Investiţiile pot lua forma cumpărării de spectacole realizate local, realizării de programe sau să intre într-un fond de investiţii.
Netflix a spus că respectă rezultatul şi că va colabora cu guvernul pentru a implementa regulamentul.
”Credem că poveştile bune pot veni de oriunde şi am investit deja în conţinut din Elveţia în trecut”, a spus un purtător de cuvânt al Netflix.
Amazon a refuzat să comenteze, iar Disney nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
O lege similară a fost adoptată în Portugalia, unde furnizorii de servicii de streaming trebuie să plătească 1% din venitul lor către Institutul de Cinema şi Audiovizual.
Danemarca are în vedere o taxă, iar Spania urmează să introducă una. Franţa şi Italia impun ca serviciile de streaming să investească o parte din veniturile lor în conţinut european în limbile locale.
Într-un referendum separat, 72% dintre elveţieni au aprobat creşterea finanţării pentru agenţia europeană de securitate a frontierei, Frontex. O respingere ar fi putut forţa Elveţia să iasă din zona de călătorie fără paşapoarte Schengen, formată din 26 de membri, şi din sistemul Dublin de coordonare a cererilor de azil.
La al treilea vot, 60% dintre alegători au susţinut o regulă care prevede că oamenii care nu doresc ca organele lor să fie prelevate pentru transplanturi după deces trebuie să opteze în acest sens.
