Secția pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat oficial la declarațiile făcute de președintele Nicușor Dan privind organizarea unui „referendum” în rândul magistraților, subliniind că exercitarea atribuțiilor constituționale trebuie să respecte strict principiul separației și echilibrului puterilor în stat.
CSM: Separarea puterilor trebuie respectată strict
Într-un comunicat de presă transmis duminică seara, Secția pentru judecători arată că a luat act de afirmațiile șefului statului și reamintește că „exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituția României”.
Reprezentanții CSM precizează că referendumul anunțat de președinte „nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii”, cu atât mai mult în cazul profesiei de judecător, care „reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională, precum și la nivelul legilor organice”.
„Nu va tolera nicio formă de ingerință”
Secția pentru judecători subliniază rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, amintind că acesta este „garant al independenței justiției” și că își exercită atribuțiile „în mod autonom”.
„Consiliul Superior al Magistraturii (…) nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești”, se arată explicit în comunicat.
Poziția exprimată vine în contextul escaladării tensiunilor dintre Președinție și sistemul judiciar, după anunțul privind o consultare a magistraților cu privire la activitatea CSM.
Referire la statutul european al României
În comunicat se face trimitere și la statutul României de stat membru al Uniunii Europene, fiind invocate obligațiile asumate la nivel european. „Respectarea statului de drept, a independenței justiției și a cooperării loiale între instituții constituie repere fundamentale ale ordinii constituționale și ale angajamentelor europene asumate”, afirmă Secția pentru judecători.
Reprezentanții CSM atrag atenția că încrederea publică în instituțiile statului nu poate fi consolidată decât printr-un discurs responsabil, fundamentat pe norme constituționale și pe valorile europene comune.
„Consolidarea încrederii publice în instituțiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituționale și în valorile comune europene”, se mai arată în comunicat.
Apel la stabilitate și cooperare instituțională
În final, Secția pentru judecători transmite că eventualele disfuncționalități din sistemul judiciar, „dacă există”, trebuie abordate într-un cadru stabil și cooperant între instituții, nu sub presiunea emoțională a dezbaterii publice.
Potrivit comunicatului, soluțiile trebuie identificate „în urma unor analize realizate aplicat și riguros față de importanța justiției în societate”, și nu „într-un context caracterizat de vectori emoționali, indiferent dacă aceștia au apărut spontan sau premeditat”.
Poziția este semnată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și reprezintă prima reacție instituțională a acestei structuri la declarațiile recente ale președintelui României.
Nicușor Dan anunță că face referendum în sistemul de justiție: CSM va pleca acasă dacă nu acționează în interes public
Bună ziua!
În primul rând, e 21 decembrie azi, și în 1989, 21 decembrie, a început Revoluția în București și în alte orașe din România, la câteva zile după Timișoara. Și vreau să transmit recunoștința pentru cei care au ieșit să protesteze atunci și în special pentru cei care și-au dat viața pentru asta. Prin ceea ce facem, trebuie să încercăm să fim la înălțimea idealurilor pe care ei le-au avut.
Trei chestiuni despre justiție.
Prima, legată de discuțiile de mâine cu magistrații.
În primul rând, că au fost extrem de puțin magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții față de cele o mie de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoașteți. Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați. Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput. În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe „luni 22 decembrie”. Au existat mesaje de influențare, intimidare. Apoi, multă lume, din ce o să vedem, multă lume, mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni. Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta.
Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10:00, vom face o discuție publică cu cei care doresc să-și asume public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private în regim de confidențialitate vor fi reprogramate. Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine.
Și, dacă mâine se vor face orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să existe o altă întâlnire de asemenea publică în care persoanele vizate să poată să-și exprime opinia, apărarea față de acuzele care sunt aduse și, pentru că am văzut chestiunea asta menționată în spațiul public, există opinia că actuala situație din sistemul de justiție este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10-15 ani. Oricine vrea, în mod public, aici, să spună lucruri despre respectivele abuzuri este binevenit să o facă în mod public. Asta este prima chestiune.
A doua chestiune - am adus aici, în mod integral, toate mesajele pe care le-am primit de la magistrați.
Așa, la ochi, sunt cam 2.000 de pagini, și eu personal am apucat să citesc cam două treimi. Colegii mei au citit tot și au făcut și un material de sinteză, pe care o să vi-l comunic.
În primul rând, mulțumesc tuturor celor care ne-au scris, pentru că e un gest de responsabilitate față de situația din justiție. În cele ce s-au scris, sunt mai multe tipuri de chestiuni.
Sunt propuneri foarte interesante despre cum să se operaționalizeze, să se flexibilizeze anumite procese din justiție. De exemplu, scrie un procuror că, pentru cazuri de infracțiuni cu pedeapsă redusă, în care cel inculpat mărturisește și este de acord că așa s-a întâmplat, că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze 3 zile, ea nu se poate să nu dureze mai puțin de 6 luni, și asta încarcă, bineînțeles, activitatea, și a parchetelor, și a instanțelor. Deci acesta este un tip de lucruri care trebuie avute în vedere, și sunt foarte multe astfel de propuneri.
După aceea, sunt semnalate chestiuni, sau sesizate, vreau să fac această precizare: nu sunt fapte pentru moment, ci sunt sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe și pe bază a unui proces care poate să dureze.
Dar sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție și o să găsiți în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. În primul rând, faptul că, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere, și, în felul acesta, puterea pe care o au șefii instanțelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare.
Și, inclusiv - repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte -, ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraților, care nu promovează pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie față de CSM, fie față de conducerea instanței.
Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară. Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de Apel și, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare.
Deci, în esență, concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele, este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane.
Și atunci - se spune asta cu subiect și predicat - inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte.
Și aici sunt două tipuri de probleme.
Pe de o parte, probleme care vin din lege și, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiției, pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit va fi o discuție lungă, însă, pe termen scurt, trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente. Cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aș zice că da. Cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor, și toată lumea din aceste sesizări spune că acești oameni trebuie aleși prin vot de către colegii lor și nu impuși. Și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atribuire discreționară să fie mult redusă.
Eu cred că astea sunt - și poate încă una, două - astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare.
Și în fine, ultimul punct cu care vreau să închei. Așa cum am spus, toate aceste lucruri pe care le-am spus și care se regăsesc și în materialele astea, și în raportul pe care o să vi-l dăm, sunt acuzații, sesizări. Nu sunt fapte.
Și, ca să facem – și o să facem – verificări pentru cele sesizate, o să ia mult timp.
Dar cred că situația în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar.
Și, față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
Și, dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme.
Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență.
Aceasta este declarația pe care am vrut să o fac.
Comentează