Blocajele politice și disputele legate de reducerile de personal din structurile centrale fac ca întregul pachet de reformă să fie, foarte probabil, amânat. Potrivit unor surse politice, deși în zona administrației locale există deja un acord privind disponibilizările, discuțiile privind aparatul central au deraiat complet. Divergențele între liderii coaliției, presiunile ministerelor și opoziția sindicatelor complică decisiv calendarul.
Informații provenite din interiorul coaliției, citate de antena3.ro, arată că reformele vizate pentru aparatul administrației – atât central, cât și local – nu vor fi adoptate înainte de alegerile locale programate pe 7 decembrie.
Deși pe segmentul administrației locale există deja o înțelegere, cu aproximativ 13.000 de posturi vizate pentru eliminare, reformarea structurilor centrale s-a lovit de lipsa unui consens ferm.
În ultima reuniune a coaliției, liderii partidelor nu au reușit să cadă de acord asupra reducerii cu 10% a cheltuielilor salariale, măsură care trebuia să constituie baza reformei centrale.
Divergențe între lideri: cine se opune și pe ce motive
Inițial, doar liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a opus tăierilor prevăzute în domeniul Educației. Ulterior, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a cerut ca și personalul militar să fie exceptat.
„M-am opus acestei idei (de a tăia cheltuielile cu salariile în armată - n.r.). Există discuţii legate de scăderea cheltuielilor de salarizare din sectorul public.
Înţelegerea de acum două-trei săptămâni era ca sistemul naţional de apărare să fie exceptat de la aceste măsuri, ţinând cont de realităţile cu care ne confruntăm, suntem cu un război la graniţă, în fiecare săptămână bubuie dronele lângă noi, toate ţările din jurul nostru investesc în apărare, noi ne-am angajat să investim mai mult, până la 5% din PIB.
Şi mi se pare total inoportun, ca să folosesc un termen diplomatic, să ne atingem acum de motivarea militarilor", a afirmat Moşteanu.
PSD, amenințări cu ieșirea de la guvernare
Premierul Ilie Bolojan a adoptat o poziție contrară, solicitând ca nicio categorie profesională să nu fie protejată de reduceri.
Lucrurile au devenit și mai complicate după ce premierul a transmis, miercuri, că sectorul Educației va fi scutit de tăieri, iar PSD, în cadrul propriului vot intern, s-a pronunțat împotriva oricăror diminuări salariale în sistemul bugetar.
Totodată, Sorin Grindeanu a avertizat că PSD ar putea părăsi guvernarea dacă se va ajunge la scăderi de venituri.
„Simt nevoia, urmare a desfășurărilor din ultimele zile legate de apocalipsa asta de dreapta care vine peste noi cu tăieri de salarii... Parcă au mai fost anunțate în urmă cu vreo 15 ani”, a spus Grindeanu, făcând referire la politicile de reducere a veniturilor bugetarilor din perioada crizei economice.
Mesajul său a fost însă categoric: „Atâta timp cât PSD-ul este la guvernare, salariile cresc, nu scad, iar noi nu vom face parte din nicio guvernare care scade salariile. Dacă are de gând cineva să facă acest lucru, PSD-ul iese de la guvernare și nu girăm așa ceva. Asta ca să fie clar.”
Declarația marchează unul dintre cele mai dure avertismente publice lansate de liderul PSD după intrarea în actuala coaliție.
Nicio claritate privind domeniile în care vor rămâne reducerile
În acest context, nu există încă o decizie limpede asupra sectoarelor care vor suporta efectiv ajustările. Ministrul Apărării rămâne, de asemenea, ferm împotriva reducerilor care ar afecta Armata, ceea ce limitează și mai mult marja de manevră a coaliției.
Sindicatele din Educație și Sănătate au transmis mesaje foarte dure: în cazul în care veniturile angajaților vor fi diminuate, sunt pregătite să declanșeze greva generală.
Amânarea reformei întârzie măsurile deja convenite
Împingerea termenului pentru adoptarea reformei produce efecte în lanț. Chiar și acele măsuri asupra cărora partenerii de guvernare au ajuns deja la un acord – precum disponibilizările din administrația locală sau noile sancțiuni pentru contribuabilii care nu își achită taxele ori amenzile – rămân blocate până la adoptarea întregului pachet.
Conform acordului anterior din coaliție, administrațiile locale ar trebui să reducă aproximativ 10% dintre posturile ocupate. Măsurile nu ar urma să afecteze personalul din sănătate, educația preuniversitară și nici angajații din creșe.
Comentează