Curtea Constituțională tinde să devină un parlament secundar, care legiferează însă mult mai rapid și mai argumentat decât Legislativul. În timp ce, anul trecut, Camera Deputaților a emis 94 de legi, înregistrând peste 600 de proiecte și inițiative legislative, Curtea Constituțională a adoptat 848 de decizii de neconstituționalitate din 1.350 de sesizări înregistrate. Pe lângă faptul că legiferează prost, Parlamentul nici măcar nu implementează deciziile Curții Constituționale. Numai în primul semestru al acestui an, Curtea a adoptat 26 de decizii de neconstituționalitate, din care au fost implementate de către parlament doar două. O a treia a determinat guvernul să adopte o ordonanță de urgență, iar restul își așteaptă rândul, inclusiv codurile penal și de procedură penală, potrivit Revista 22.
Numeroasele sesizări ale Curții pentru controlul constituțional, fie anterior promulgării, fie ulterior, arată cât de lacunar este procesul de legiferare în România. Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat pentru revista 22 că „jurisprudența CCR ar trebui să fie permanent în atenția legiuitorului, în așa fel încât procesul legislativ să fie optimizat. Din păcate, jurisprudența este ignorată, legiferarea făcându-se în mod deficitar în raport cu Constituția, ceea ce provoacă și o activitate neobișnuit de intensă a CCR, în comparație cu instituțiile similare din alte state“.
STATISTICA DECIZIILOR CURȚII
De la înființarea Curții Constituționale, în 1992, și până în prezent, instituția a fost sesizată de 33.500 de ori. În primul an a emis 49 de decizii, dar activitatea s-a accelerat treptat, mai ales după 2007, când CCR a dat peste 1.200 de decizii. În anul de vârf 2009, au fost publicate 1.751 decizii, după care numărul lor a început să scadă, anul trecut fiind 848 de decizii. În 2015, au fost emise peste 500.
În anul 2009, Curtea a emis 34 de decizii, din care 8 înaintea promulgării unor legi și 26 posterior promulgării. 6 dintre acestea nu au fost puse în acord cu Constituția nici astăzi. Printre ele se numără Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legile de restituire a imobilelor aparținând comunităților ori de reconstituire a dreptului asupra terenurilor agricole și ordonanța privind creșterile salariale ale personalului din învățământ (2008).
În anul 2010, totalul deciziilor a fost de 24, din care 6 anterioare promulgării unor legi (au fost respectate toate), iar posterior promulgării, 18. Două legi nu s-au pus încă în acord cu Constituția: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe – adoptată tacit de Senat în 25 septembrie 2012, pe care Camera Deputaților o trimite la comisia juridică la data de 1 octombrie 2012 și acolo a rămas; OUG nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. În privința celei din urmă, nu s-a consemnat niciun demers parlamentar.
În anul 2011 – total: 17, din care 5 anterioare promulgării și 12 ulterioare promulgării. 5 legi nu au fost încă implementate, printre acestea regăsindu-se inclusiv Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Legea pentru organizarea profesiei de avocat, dar și legi privind salarizarea bugetarilor.
În anul 2012 – total: 30, din care anterioare promulgării 11, toate fiind implementate. 19 decizii au fost ulterioare promulgării, din care 8 au rămas neimplementate: Legea pensiilor, Legea unitară de salarizare a bugetarilor, Legea contenciosului administrativ și ordonanțele privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, a asigurărilor sociale de sănătate, ordonanța privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității și ordonanța privind restituirea unor imobile care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale.
În materie de drept penal și drept procesual penal, CCR a emis doar în anii 2014 și 2015 peste 170 de decizii de neconstituționalitate. În loc să legifereze astfel încât să pună codurile în acord cu Constituția, parlamentarii caută soluții care să-i scoată de sub incidența legii penale.
