Premium
Renate Weber precizează, într-un comunicat de presă, că respingerea Rapoartelor de activitate pentru anii 2018, 2019 și 2020 ale Avocatului Poporului încalcă dispozițiile constituționale și legale.
- Context: Camera Deputaţilor şi Senatul au plen reunit, marţi de la ora 15.00, iar pe ordinea de zi sunt rapoartele de activitate privind Avocatul Poporului pe anii 2018, 2019 şi 2020, cât şi rapoartele de activitate ale CSAT pe 2019 şi 2020. Figurează pe ordinea de zi şi raportul de activitate al CNA pe anul 2020, cât şi raportul comun asupra Raportului de activitate al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pe anul 2019, întocmit de comisiile juridice şi pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor şi Senat. Pe 25 mai, comisiile juridice ale Parlamentului au decis să propună plenului reunit revocarea lui Renate Weber din funcţia de Avocat al Poporului. Chestionat dacă există în coaliţia de guvernare un acord cu privire la persoana care va prelua conducerea Avocatului Poporului, Ludovic Orban a răspuns: „Am avut discuţii. Cu siguranţă vom ajunge la o înţelegere. Suntem pe punctul de a ne înţelege. Când vom ajunge la o înţelegere, o vom anunţa”.
"Conform Constituției și Legii de organizare a instituției (Legea nr. 35/1997, republicată – lege organică):
- Avocatul Poporului este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică, în condițiile legii;
- Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ;
- nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale;
- în exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice.
Toate acestea sunt rezultatul poziției constituționale aparte a instituției și explică de ce, în fapt, Avocatul Poporului răspunde numai în fața Parlamentului, răspundere ce se materializează prin obligația prezentării de rapoarte anuale sau speciale. Prin acestea, Avocatul Poporului are ocazia să evidențieze lipsurile şi disfuncțiile grave din administrație şi să facă recomandări privind modificarea legislației, sau să propună măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor persoanelor.
În data de 25 mai 2021, Avocatul Poporului a participat la ședința comună a Comisiilor juridice din cele două Camere ale Parlamentului, în cadrul căreia au fost dezbătute și respinse Rapoartele de activitate pentru anii 2018, 2019 și 2020 ale instituției Avocatului Poporului, în pofida faptului că nici Constituția și nici Legea nr. 35/1997 nu prevăd o astfel de procedură.
Ca o garanție a independenței Avocatului Poporului, nici Constituția, nici legea organică de organizare și funcționare a instituției nu au prevăzut posibilitatea aprobării/respingerii raportului anual prin votul Parlamentului, singura prevedere expresă fiind cea referitoare la prezentarea în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului (art. 60 din Constituție). Potrivit procedurilor parlamentare, dezbaterea nu înseamnă votarea raportului, dezbaterea și votarea fiind etape distincte ale procedurii parlamentare.
Pe Ordinea de zi a ședinței comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 iunie 2021, se află Rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului pentru anii 2018-2020, Avocatul Poporului nefiind invitat la ședința Camerelor reunite pentru a prezenta aceste rapoarte, potrivit art. 60 din Constituție.
Este pentru prima dată în istoria instituției, din 1997 până astăzi, când Parlamentul este sesizat cu o solicitare de respingere a rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului. Până în prezent, nici raportul Curții de Conturi și nici al Avocatului Poporului, instituții de rang constituțional, caracterizate de principiile autonomiei și independenței, nu au fost supuse aprobării sau respingerii prin vot în Plenul Camerelor.
Dacă legiuitorul ar fi intenționat ca Parlamentul să controleze Avocatul Poporului prin intermediul aprobării/respingerii raportului de activitate ar fi reglementat expres această formă de control parlamentar, cu precizarea necesității supunerii la vot a raportului, ulterior încheierii fazei dezbaterilor.
Din competențele Avocatului Poporului, de a veghea la respectarea drepturilor și libertăţilor de către administrația publică centrală și locală, rezultă că rolul rapoartelor
Avocatului Poporului este acela de a constitui mijlocul prin care Parlamentul ia act de activitatea administrației publice și de lacunele legislative identificate în urma activității desfășurate de Avocatul Poporului, astfel încât să poată dispune măsuri pentru îmbunătățirea activității autorităților administrației publice și a legislației.
Specialiștii consideră că raporturile Avocatului Poporului cu Parlamentul se caracterizează în principal, prin:
- dreptul Parlamentului de a numi Avocatul Poporului;
- drepturile Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului de a numi adjuncții Avocatului Poporului;
- dreptul Parlamentului de a vota legea organică a instituției;
- dreptul Parlamentului de a dezbate și de a lua act de rapoartele Avocatului Poporului. Pe cale de consecință, în lipsa unei prevederi exprese a Constituției și a legii organice privind finalizarea dezbaterilor cu votul privind aprobarea sau respingerea, influența Parlamentului asupra instituției Avocatul Poporului este diferită față de controlul parlamentar exercitat asupra altor tipuri de organisme aflate sub control parlamentar, în cazul cărora legislația stabilește expres posibilitatea respingerii/aprobării raportului de activitate, cu consecința directă a demiterii conducătorului.
Așa cum a reținut Comisia de la Veneția în Avizul nr. 685/2012, CDL-AD(2012)026, (…) Pentru a fi eficient în protecţia drepturilor omului, Avocatul Poporului trebuie să fie independent, inclusiv faţă de Parlament, care alege titularul funcţiei", se arată în comuncatul Avocatului Poporului.
