Premium
Republica Moldova, epuizată de sărăcie și instabilitate politică! La finele anului trecut, numărul de angajați din economia Republicii Moldova a constituit 595.600 de persoane, fiind în descreștere comparativ cu 2021 cu circa 37.000 persoane (632.700 în 2021). Este o reducere cu circa 6% şi una dintre cele mai semnificative din ultimele două decenii, motivul descreșterii fiind concedierea angajaților.
Aceasta denotă o descreştere continuă a forţei de muncă, constată Agenția Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a Republicii Moldova în studiul Prognoza pieței muncii pentru anul 2023 din perspectiva angajatorilor și Barometrul oportunităților de angajare, transmite Mold-street.com.
Lipsă de personal calificat şi imposibilitatea de a oferi salarii adecvate
Potrivit ANOFM, deficitul de forţă de muncă a fost resimţit în anul 2022 de către majoritatea angajatorilor, în special cei din sectorul privat (65%).
Cel mai mare deficit de forţă de muncă s-a resimţit în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor - 22%. Urmează industria prelucrătoare - cu 14%, administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii - 12% şi sectorul sănătate şi asistenţă socială - 8%.
Studiul relevă că ponderea angajatorilor care au dus lipsă de forţă de muncă permanentă în anul 2022 a constituit circa 18% şi a crescut comparativ cu anul precedent cu două puncte procentuale (2021-16%).
"Ca urmare a lipsei forţe de muncă pe parcursul anului 2022, circa 10.000 locuri vacante nu au putut fi ocupate, conform relatărilor angajatoriilor, majoritatea fiind în municipiul Chişinău. Principalele motive înaintate de angajatori a lipsei forței de muncă sunt lipsa personalului calificat cu experiență, numarul redus de solicitanți și imposibilitatea de a oferi un salariu adecvat", se constată în studiul ANOFM.
De vină este criza energetică şi războiul din Ucraina. "Întreprinderile mici și mijlocii au fost cele mai afectate de criză și principalii factori care au afectat activitatea lor au rezultat din faptul că au fost afectaţi dur de criza energetică, războiul din apropierea graniței cu Republica Moldova şi perturbarea lanțurilor de aprovizionare şi scăderea cererii la bunuri/produse/servicii", se constată în studiu.
Tendinţa se va menţine şi în 2023 când vor mai dispărea 9.000 de locuri de muncă
Specialiştii de la ANOFM susţin că aceiaşi tendinţă se observă şi pentru anul 2023, iar numărul scriptic al angajaţilor ar putea scădea cu circa 9.000 de persoane până la 586.400.
"Dacă ne referim la tendința pentru următoarele 12 luni, putem remarca o dinamică negativă a cererii de bunuri/produse/servicii, relatând o descreștere a cererii cu 2 p.p. comparativ cu anul 2022 (de la 21% la 19%). În aspect regional, în mun. Chișinău, regiunile Nord și Centru în următoarele 12 luni majoritatea agenților economici nu relatează, mari schimbări la cererea de bunuri produse/servicii, menţinîndu-se tendință de descreștere a cererii, comparativ cu anul precedent cu cca 5 p.p ., aceiaşi tendinţă fiind urmărită şi în regiunea Sud și UTAG", se precizează în studiu.
Potrivit studiului ponderea cea mai mare din numărul total o constituie angajații din Comerț cu ridicata și amănuntul – 17,4%, Administrația publică și apărare – 16,9%, Indistria prelucrătoare – 15%, urmată de Sănătate și asistență socială – 10%. Sub aspect teritorial – 56% din numărul total de angajaţi (sau fiecare al doilea) sunt în municipiul Chișinău.
De notat că autorităţile depun eforturi pentru a ajuta agenţii economici, ca aceştia să menţine locurile de muncă şi să creze altele noi.
De exemplu pentru a stimula investițiile în afaceri, în următorii trei ani este aplicată cota zero la impozitul pe profitul reinvestit.
Totodată prin intermediul ODA sunt implementate programe de finanțare, granturi pentru IMM, ca să îi ajute pe oamenii de afaceri să-și mențină și chiar să-și extindă afacerile.
Potrivit ANOFM, prognoza pieței muncii pe termen scurt are ca scop anticiparea cerințelor pieței forței de muncă și reducerea decalajului dintre pregătirea oferită de instituțiile de învățământ și necesitățile agenților economici.
