Republica Moldova a început procesul de denunţare a trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenţei sale la Comunitatea Statelor Independente (CSI), a anunţat ministrul de externe moldovean Mihai Popşoi, care a precizat că documentele urmează să fie examinate chiar la începutul noii sesiuni parlamentare, transmite luni Moldpres.
„Oficial, Moldova nu va mai fi membră a CSI”
''Vreau să fac o declaraţie în premieră: suntem deja în proces de avizare a denunţării a trei acorduri cu CSI. Este vorba despre acordurile care stau la baza afilierii noastre în CSI, respectiv: Statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993; Acordul de fondare al CSI din 8 decembrie 1991, tot de la Minsk; Anexa la acest acord din 22 decembrie 1991", a declarat Popşoi în cadrul emisiunii 'La 360 de grade', difuzată de Radio Moldova.
"Oficial, Moldova nu va mai fi membră a CSI. Denunţarea acestor trei acorduri de bază, care stau la temelia afilierii noastre, ne va permite să spunem că, din punct de vedere juridic, Republica Moldova nu mai este membră. De facto, ne-am suspendat participarea de ceva vreme, dar juridic eram încă acolo. Am luat această decizie recent, iar procedura de avizare este în desfăşurare. Documentele de denunţare vor fi trimise parlamentului, pentru ca legiuitorii să decidă asupra lor. Probabil, până la mijlocul lunii februarie vom finaliza procedurile în guvern, după care decizia va fi luată de parlament", a spus vicepremierul moldovean Mihai Popşoi.
El a menţionat că această măsură clarifică statutul juridic al Republicii Moldova în raport cu CSI şi reprezintă un pas important în consolidarea orientării europene a ţării. În total, Republica Moldova avea semnate cu CSI 283 de acorduri, dintre care 71 au fost deja denunţate.
Consecințe pentru moldoveni
Pentru cetățeni, denunțarea acordurilor fondatoare nu echivalează cu pierderea peste noapte a unor drepturi concrete, deoarece cele mai multe beneficii practice (regim de ședere/muncă, recunoașterea unor acte, acces la servicii) sunt guvernate fie de legislația națională a statelor gazdă, fie de acorduri bilaterale, fie de aranjamente sectoriale separate de „pachetul” CSI. Totuși, ruptura juridică de la nivelul „umbrelei” CSI poate genera, pe termen scurt, mai multă birocrație și incertitudine administrativă în relația cu instituțiile din spațiul ex-sovietic, de la proceduri de legalizare a documentelor și până la cooperarea consulară sau schimbul de date. În practică, impactul imediat va depinde de măsura în care Chișinăul va negocia rapid menținerea, prin instrumente bilaterale, a mecanismelor utile cetățenilor (de exemplu, pe domenii precum migrația, educația și asistența juridică).
Pentru moldovenii care lucrează în state CSI, miza centrală rămâne protecția socială și securitatea statutului de muncă: contribuțiile la pensie, accesul la servicii medicale, recunoașterea vechimii și a calificărilor, precum și protecția în caz de litigii de muncă. Dacă anumite facilități decurgeau din acorduri CSI specifice (distincte de cele trei documente de bază), acestea ar putea necesita fie renegociere, fie substituire prin acorduri bilaterale, pentru a evita „goluri” în portabilitatea drepturilor sociale. Un alt efect probabil este intensificarea controalelor și a procedurilor pentru lucrători (înregistrare, permise, reînnoiri), mai ales acolo unde autoritățile locale interpretau apartenența la CSI ca un cadru de cooperare „de la sine înțeles”. În acest context, rolul rețelei consulare și al campaniilor de informare devine critic, pentru ca cetățenii să știe exact ce se schimbă și ce rămâne în vigoare în fiecare țară.
Consecințe economice
Economic, denunțarea acordurilor fondatoare transmite un semnal geopolitic puternic, dar efectele materiale vor fi graduale și, în mare măsură, indirecte. Pe termen scurt, companiile pot resimți costuri de conformare și rearanjare contractuală în relațiile cu parteneri din CSI (logistică, plăți, clauze de jurisdicție, standarde tehnice), iar pentru anumite sectoare sensibile, cum sunt cel agroalimentar, transporturi, energie, poate crește percepția de risc, inclusiv prin posibile măsuri restrictive sau controale suplimentare din partea unor state.
Pe termen mediu însă, ieșirea clară din CSI poate accelera reorientarea fluxurilor comerciale către UE și alte piețe, cu condiția ca statul să sprijine adaptarea firmelor la standarde, certificări și infrastructură vamală compatibile cu piața europeană. În ecuație intră și remitențele. Dacă o parte semnificativă provine din state CSI, orice înăsprire a regimurilor de muncă ori de transfer ar putea avea efecte asupra consumului intern, ceea ce face esențială o tranziție gestionată, care să reducă dependențele și să diversifice oportunitățile de muncă pentru diaspora.
Comentează