Criza puterii de cumpărare lovește puternic restaurantele din Europa Centrală. În Ungaria, tot mai multe localuri se închid, după ce numărul clienților și încasările au scăzut. România urmează același drum: traficul din restaurante s-a redus cu aproximativ 15%, nota medie a coborât, iar patronatele avertizează că până la un sfert dintre unități ar putea dispărea în 2026.
Restaurante cunoscute din Budapesta și din alte regiuni ale Ungariei și-au închis porțile în 2026, pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al costurilor ridicate de funcționare.
Încasările unor localuri s-au redus cu 10–20%, iar piața potențialilor clienți se restrânge, potrivit unei analize publicate de ziarul ungar Népszava, citat de Rador Radio România.
Fenomenul nu se oprește însă la granița României. Datele din industria autohtonă arată o schimbare similară: oamenii ies mai rar la restaurant, comandă mai puține produse și aleg preparatele mai ieftine.
Până la un sfert dintre restaurantele din România ar putea dispărea
România avea la sfârșitul anului 2024 aproximativ 33.000 de unități HoReCa. Datele prezentate în primăvara acestui an indicau deja o reducere cu cel puțin 10% a numărului acestora.
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în cursul anului 2026, din cauza scăderii cererii, a taxelor și a costurilor operaționale ridicate.
Traficul de clienți s-a redus cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 la 53 de lei. În același timp, un prânz obișnuit în marile orașe a ajuns să coste peste 70 de lei, potrivit datelor prezentate de specialiștii din industrie și citate de Agerpres.
Clienții împart apa și felul principal
Presiunea asupra bugetelor se vede direct în comportamentul românilor care mai merg la restaurant. Unii clienți renunță la aperitive, deserturi și băuturi, aleg preparate mai ieftine sau împart același fel principal.
„Avem situații când împart aceeași apă”, a relatat Paul Iftode, manager de achiziții în cadrul unui grup de restaurante.
Valoarea medie a unei tranzacții ar fi scăzut cu 15–20%. Sunt clienți care sar peste aperitiv și desert, iar alții comandă numai o ciorbă sau împart felul principal, potrivit declarațiilor sale pentru Europa FM.
Datele INS citate de industria ospitalității arată că, în iunie 2026, prețurile din restaurante, cafenele și cantine erau cu peste 11% mai mari decât în aceeași lună din 2025.
Restaurantele încasează mai mult, dar câștigă mai puțin
Situația din România prezintă un aparent paradox. Piața HoReCa a crescut valoric, dar această evoluție a fost alimentată în mare măsură de scumpiri, în timp ce profitabilitatea s-a redus.
Industria a înregistrat în 2025 o cifră de afaceri de 58,44 miliarde de lei, cu 12% mai mare decât în anul anterior. Profitul net a coborât însă de la 4,17 miliarde la 3,54 miliarde de lei, iar rata profitabilității s-a redus de la 8% la 6%, cel mai slab nivel de după pandemie.
Restaurantele și hotelurile au avut o profitabilitate de aproximativ 6%, în timp ce barurile au coborât la numai 4%, conform datelor centralizate în Barometrul Ospitalității.
La nivelul întregului sector, unele estimări plasează marja reală de profit la numai 3–5%. În aceste condiții, nici măcar un restaurant aparent plin nu este în mod automat o afacere profitabilă.
Clasa de mijloc nu-și mai permite ieșirile regulate la restaurant
În Ungaria, aproximativ două treimi din populație nu ar atinge nivelul clasei de mijloc europene, potrivit economistului și sociologului Zoltán Pogátsa.
Prețurile alimentelor au crescut cu aproximativ 45% în perioada inflaționistă de după pandemie, iar scumpirea locuințelor a absorbit o parte tot mai mare din veniturile gospodăriilor. Primele cheltuieli eliminate sunt cele considerate neesențiale, inclusiv mesele la restaurant.
Budapesta este ajutată de turiștii străini cu venituri mai mari, însă restaurantele din zonele rurale nu beneficiază de aceeași plasă de siguranță. Dintre cele 100 de restaurante selectate de Dining Guide, 63 se află în capitala Ungariei și numai 37 în restul țării.
Și în România, activitatea este puternic concentrată în București și în câteva mari centre urbane și turistice. Localurile din orașele mici depind aproape integral de veniturile populației locale și sunt mai expuse reducerii consumului.
Comenzile la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant
Obiceiurile de consum se modifică în ambele țări. Clienții caută variante mai ieftine și mai rapide, precum brutăriile, cafenelele, meniurile zilei și comenzile la domiciliu.
În România, livrările reprezintă deja 27% din piața urbană HoReCa, depășind restaurantele clasice cu servire la masă, care dețin 26%. Peste 80% dintre locuitorii marilor orașe au comandat mâncare cel puțin o dată într-un interval de șase luni, potrivit Hospitality Culture Research.
Comentează