Retrospectiva anului 2018: cu producții RECORD, România a rămas DEPENDENTĂ de importuri

În materie de agricultură și industrie alimentară anul 2018 poate fi socotit unul al paradoxurilor: a fost un an al producțiilor agricole record, dar și al importurilor de produse agroalimentare record, o situație pe care autoritățile ar trebui să o aibă în vedere și să o rezolve, relatează Mediafax.

Veștile bune: România ocupă în acest an locul 3 în Europa la producția totală de cereale, cu 31,890 milioane tone, și locul 4 la producția de grâu, cu 10,247 milioane tone. La porumb, cu o producție de 18,9 milioane tone, și la floarea soarelui, cu 3,3 milioane tone, România se află pe primul loc în Europa. La porumb am depășit Franța, care a avut o producție de 12,5 milioane tone. La floarea soarelui producția este aproape dublă față de a următoarei clasate, Bulgaria, cu 1,8 milioane tone.

Veștile mai puțin bune: În primul semestru din 2018, importurile României au totalizat 40,2 miliarde de euro, din care 8,2% au fost importuri de alimente - 3,3 miliarde de euro. Această valoare nu a mai fost consemnată după 1989 și este dublă față de cea din semestrul I 2008. Exporturile agroalimentare ale României în prima jumătate a anului 2018 au fost de doar 2,2 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 1,08 miliarde de euro, un alt record istoric.

În anul „de vârf” al economiei, 2008, importurile agroalimentare din primul semestru însumau 1,6 miliarde de euro. Apoi au urcat constant, trecând pragul de două miliarde de euro în prima jumătate a anului 2013 și ajungând la 2,9 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2016.

Citește și: Marian Godină a RECUNOSCUT că a fost IPOCRIT: 'Unicul vinovat eram eu'

Patronatele din agricultură spun că infrastructura de depozitare cu atmosferă controlată a produselor agroalimentare poate menține cel mult 40% din producția națională, iar restul, fiind imposibil de depozitat pe termen lung, se vinde imediat după recoltă sau se livrează la export. Din această cauză, în fiecare an, România importă masiv mâncare în lunile de iarnă și primăvară, reechilibrând apoi - în lunile de vară și toamnă - balanța exporturi/importuri.

Singurul an în care balanța comercială cu produse agroalimentare a înregistrat un excedent (exporturi mai mari decât importurile) a fost 2015, pe fondul unor livrări-record de cereale pe piețele externe.

De altfel, situația din sectorul agroalimentar se bucura de o atenție deosebită din partea BNR încă din februarie, când, în raportul asupra inflației, era analizată performanța sectorului.

Potrivit BNR, principalele dezechilibre identificate vizează patru categorii de produse: legume și fructe, cafea și cacao, lapte și produse lactate, respectiv carne și preparate din carne. „Deși există situații (fructe exotice, cafea, cacao) în care contribuțiile la deficitul comercial pot fi privite ca având un caracter firesc, explicabil pe seama condițiilor climaterice ale țării noastre, în majoritatea cazurilor deficitele ascund probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanțul de producție, în special în amonte. Astfel, în cazul grupei de fructe și legume (care explică o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare) este surprinzătoare contribuția dominantă a produselor cu tradiție pe plan local, precum mere, struguri, tomate, cartofi. Făcând abstracție de influența factorului sezonier, la toate aceste culturi, producția din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenței unor câștiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafețelor cultivate, inclusiv a suprafeței serelor”, se preciza în documentul BNR.

În ceea ce privește alimentele de origine animală, în principal reprezentate de categoriile „carne și produse din carne”, respectiv „lapte și produse lactate” (cu contribuții la deficitul total de 13 la sută și respectiv 11 la sută), se remarcă, pe lângă reducerea continuă a efectivelor, gradul excesiv de fragmentare a fermelor zootehnice. Situația se răsfrânge asupra capacității investiționale a fermierilor, deci a randamentelor obținute, producția sectorială fiind, în plus, afectată de spații insuficiente de colectare, depozitare și transport. Astfel, incapacitatea de a livra către verigile superioare ale lanțului de producție marfă în conformitate cu cerințele de ordin cantitativ și calitativ ale acestora caracterizează nu doar segmentul vegetal, ci și domeniul zootehnic.

Agricultura a avut nu numai producții record, ci și rate foarte bune de absorbție a fondurilor europene, de 99% - care înseamnă peste 6 miliarde de euro anul trecut și în acest an.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, pare să marșeze pe irigații și pe refacerea sistemului, primii pași fiind făcuți în acest an. Daea spune că pentru refacerea sistemului de irigații până în 2020 ministerul dispune de peste 1 miliard de euro, din care a cheltuit doar 70 de milioane.

Un alt eveniment major în agricultură a fost preluarea în concesiune a Insulei Mari a Brăilei și aciziționarea Agricost de către compania Al Dahra din Emiratele Arabe Unite. Compania arabă a anunțat că intenționează să investească încă 500 de milioane de dolari în România, în următorii cinci ani, în diverse sectoare.

Preluarea Agricost a fost estimată la 200 de milioane de euro și a fost semnată în martie, fostul acționar Constantin Duluțe rămânând cu o participație minoritară.

Obiectivul Al Dahra este de a atinge o producție anuală de un milion de tone metrice de cereale și furaje combinate până în anul 2022. În paralel, planurile de expansiune ale companiei din Emiratele Arabe Unite tind spre dezvoltarea unui punct de colectare a cerealelor cu silozuri cu o capacitate de gestiune a două milioane de tone de cereale de diferite tipuri, implementarea a cinci instalații de deshidratare și de granulare a furajelor, precum și achizișionarea unui punct de operare în Portul Constanța, pentru a-și facilita exportul de cereale și importul de îngrășăminte.

Nu în ultimul rând, trebuie spus că, date fiind producțiile realizate, România începe să capete o voce distinctă în Uniune; în 2018 am susținut poziția Franței și a Germaniei în privința Politicii Agricole Comune, solicitând ca bugetul UE destinat agriculturii să fie menținut la același nivel, după Brexit.

Citește și: Sondaj: Benjamin Netanyahu DOMINĂ în preferințele alegătorilor, în ciuda investigațiilor care îl vizează

Comisia a propus, la începutul lunii mai, reducerea bugetului Politicii Agricole Comune cu 5%, pana la 365 de miliarde de euro. Proiectul de buget pe termen lung prevede pentru 2021 – 227 un sprijin pentru fermieri de 232 miliarde de euro, cu circa 30 de miliarde mai puțin decât în actualul exercițiu financiar.

În agricultură activează în prezent peste 12.700 de companii specializate în cultivarea plantelor, cu creșterea animalelor se ocupă peste 3.200 de firme, iar în sectorul activităților agricole mixte activează 1.272 companii.

Cele mai mari afaceri din agricultură, arată studiile de specialitate, sunt realizate în județele Timiș (2,85 miliarde de lei), Călărași (2,54 miliarde de lei), Constanța (1,93 miliarde de lei), Buzău și Satu Mare cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare.