Premium
Boala arterială periferică este cauzată de îngustarea sau blocarea arterelor care duc sângele oxigenat către membrele inferioare ale corpului. De obicei, arterele se îngustează treptat, iar de la un anumit grad de îngustare, fluxul de sânge către picior este limitat. Drept urmare, apar manifestări clinice precum picioare reci, durere la mers (la un anumit număr de pași), scăderea progresivă a numărului de pași pe care pacientul îi poate face, dureri de repaus, răni care nu se mai vindecă sau se vindecă cu dificultate.
Această boală afectează, în principal, persoanele vârstnice, fumătorii și persoanele care suferă de diabet. De ce sunt diabeticii mai predispuși să dezvolte această afecțiune?
"La pacienții diabetici există un conglomerat de evenimente patologice ce se pot produce simultan și pot determina îngustare treptată sau bruscă, până la oprire, a fluxului sanguin, punând în pericol viabilitatea țesuturilor de la nivelul membrelor inferioare. Pacientul diabetic prin definiție prezintă o stare de inflamație generalizată la nivelul organismului și această inflamație reprezintă o agresiune permanentă la nivelul vaselor arteriale, agresiune care favorizează ateroscleroza exprimată prin depunerea de colesterol și țesut fibrotic în peretele arterial. De asemenea, la pacientul diabetic există o stare cronică de hipercoagulabilitate și vasoconstricție, care asociată cu afectarea neurologică din cadrul diabetului creează premisele apariției bolii arteriale periferice la nivelul membrelor inferioare” arată dr. Andrada Bogdan, Medic Specialist Cardiologie, Cardiologie Intervențională în cadrul Spitalului Clinic Sanador.
De asemenea, boala arterială periferică are o evolutie mult mai agresivă atunci când doi factori de risc sunt combinați, spre exemplu fumatul și diabetul.
Diagnosticul bolii se pune în urma unei evaluări clinice la care se adaugă vizualizarea arterelor, ce relevă anatomia bolii. „Standardul de aur pentru vizualizarea arterelor este arteriografia membrelor inferioare, o manevră minim invazivă, cu riscuri minime și beneficii maxime. Investigația se face sub anestezie locală, în cele mai multe cazuri pe la mână, prin abordul arterei radiale, ajungând până la nivelul aortei abdominale, vasul principal al organismului, și acolo unde el se bifurcă și furnizează vascularizația membrelor inferioare, se injectează substanță de contrast, care evidențiază vasele efectuându-se o vizualizare a arterelor până la nivel distal.” explică dr. Bogdan. Această investigație îi arată medicului sediul îngustărilor și obstrucțiilor, și atitudinea terapeutică ce poate fi adoptată pentru a se interveni în salvarea piciorului.
În cadrul Departamentului de Cardiologie Intervențională al Spitalului Clinic Sanador, arteriografiile se fac cu 2 angiografe de ultimă generație: Philips Azurion 7 cu 20” Flat Detector și Siemens ArtisZee.
Angiograful Philips Azurion 7 cu 20” Flat Detector face parte din aparatura de ultimă generație de platformă terapeutică ghidată imagistic, asigurând o reducere a dozei de iradiere cu 50% în domeniul cardiologiei și cu 70% în domeniul vascular și o înaltă calitate a imaginii. Datorită calității imaginii și a preciziei cu care se poate desfășura actul intervențional în cardiologie intervenţională, echipamentul deschide noi posibilități de tratament minim-invaziv pacienților cu boală arterială periferică.
Odată confirmată existența bolii, există 3 atitudini terapeutice care se pot aplica, în funcție de gravitatea ei. Astfel, pacientul poate avea doar indicație de tratament medicamentos, poate fi revascularizat sau, în cazul în care vorbim de un stadiu avansat, în care revascularizarea nu mai este posibilă, pacientul se îndreaptă către amputația membrului afectat. În oricare din cele 3 variante, pacientul este sfătuit să își modifice stilul de viață, mai ales să renunțe la fumat, să aibă o alimentație corectă și să facă mișcare.
Revascularizarea este o etapă extrem de importantă în tratamentul bolii arteriale periferice. Se poate face în 2 modalitați: chirurgical sau minim invaziv, de către cardiologul intervenționist. Indiferent de tipul de intervenție, ținta este acceași: redarea fluxului de sânge la nivelul piciorului. „Chirurgul poate interveni la nivelul arterelor membrelor inferioare în general pentru boala prezentă până la nivelul genunchiului, efectuând plastii arteriale sau bypass-uri, montare de conducte ce sar peste îngustările, ocluziile arteriale. Tratamentul de revascularizare intervențional, atunci când este nevoie, se poate efectua și sub genunchi. Metodele cardiologiei intervenționale sunt complementare chirurgiei. În Spitalul Clinic Sanador, noi, cardiologii intervenționiști, împreună cu echipa chirurgicală, încercăm să oferim pacienților o revascularizare la nivelul membrului inferior cât se poate de completă. Avem din ce în ce mai mulți pacienți la care facem ceea ce noi numim proceduri hibride: în cazul îngustărilor sus situate, cardiologul intervenționist pune stent, apoi chirurgul intervine și efectuează plastie de arteră femurală. Sau invers, în cazul unor îngustări la nivelul genunchiului sau sub genunchi, chirurgul intervine primul, cât poate de mult, după care cardiologul intervenționist coboară spre picior pentru a oferi un maximum de flux de sânge către distalitate”, explică dr. Andrada Bogdan.
Astfel de metode moderne de tratament contribuie la evitarea amputării membrului afectat, atitudine terapeutică ce ar trebui aplicată doar în caz extrem. Dr. Bogdan menționează că, „în România, arteriografia membrelor inferioare nu a intrat în rutina obligatorie la pacienții cu suspiciune de boală arterială periferică. Un diagnostic corect și complet creează premisele unui maxim de tratament posibil în vederea tratării bolii arteriale periferice la nivelul membrelor inferioare, astfel încât ar trebui să nu se efectueze amputație fără arteriografie prealabilă, cu excepția situațiilor în care țesutul distal și-a pierdut complet viabilitatea și practic necroza este atât de extinsă încât revascularizarea nu mai poate evita gestul chirurgical de amputatie, iar pacientul este într-o situație urgentă. Altfel, scad șansele ca pacientul să primească un diagnostic corect, urmat de terapia potrivită”.
