Premium
Miniştrii de interne din Franţa şi Germania (principalele ţări de destinaţie ale migranţilor), precum și cei din Italia şi Spania (principalele ţări unde debarcă migranții în Europa) au transmis, într-o scrisoare adresată comisarilor europeni Margaritis Schinas şi Ylva Johansson, pentru o repartizare obligatorie a solicitanţilor de azil între statele membre și deblocarea reformei sistemului de azil în UE.
Aceşti comisari au sarcina să elaboreze un ''nou pact asupra migraţiei şi azilului'' în UE, promis de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Invocând faptul că ''o mână de state membre suportă o povară excesivă'' în ceea ce priveşte primirea migranţilor, în scrisoarea datată cu 9 aprilie cei patru miniştri cer o reformă care ''să creeze un mecanism constrângător pentru o distribuţie echitabilă în funcţie de criterii specifice, mai ales când un stat membru este supus unei presiuni disproporţionate''.
Propunerea lor prevede totodată ca statele UE să poată recurge ''la alte măsuri de solidaritate decât relocarea'' migranţilor, dar aceasta trebuie ''să rămână o excepţie, şi numai din raţiuni motivate''. Astfel de măsuri, neprecizate în scrisoare, ar putea fi, conform AFP, contribuţii financiare sau materiale.
Nu se ştie însă când va prezenta oficial Comisia Europeană o reformă în această chestiune, incertitudine care, conform unui purtător de cuvânt comunitar, este determinată de actuala pandemie de coronavirus. Această pandemie a determinat Italia şi Malta să-şi închidă porturile pentru navele cu migranţi, iar numeroase state membre ale spaţiului Schengen au restabilit controalele la graniţe.
La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat în 2015 un mecanism al cotelor obligatorii de refugiaţi prin care urmau să fie redistribuiţi 160.000 de migranţi sosiţi în Italia şi Grecia. Dar la finalul celor doi ani cât s-a aplicat acest mecanism au fost redistribuiţi în celelalte state ale UE numai 27.695 de migranţi (19.244 din Grecia şi 8.451 din Italia), mai puţin de 20% din ţinta dorită de Bruxelles.
Cu toate acestea, Parlamentul European a votat favorabil în noiembrie 2017 o nouă iniţiativă a Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente şi automate pentru relocarea în statele UE a tuturor refugiaţilor care ar ajunge în viitor în blocul comunitar, iniţiativă ce cuprinde şi sancţiuni împotriva ţărilor care nu acceptă aceste cote, cum ar fi reducerea fondurilor europene.
Dar de atunci nu s-a mai avansat în acest plan care a provocat divergenţe în interiorul UE, mai ales din cauza opoziţiei ţărilor Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia), care acuză Bruxelles-ul şi statele vest-europene că promovează o politică de încurajare a migraţiei ilegale şi că le-au impus împotriva voinţei lor cotele din 2015, pe care de altfel nicio ţară din Grupul de la Vişegrad nu le-a aplicat, doar Republica Cehă şi Slovacia primind mici grupuri de refugiaţi, 12 persoane prima şi 16 cea de-a doua.
Sesizată de Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a decis în luna februarie că Polonia, Ungaria şi Republica Cehă au încălcat legislaţia UE prin respingerea cotelor de refugiaţi din 2015, decizie interpretată de Ursula von der Leyen drept un semnal important pentru viitorul politicii europene privind migraţia.
Citește și: Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor - Ce este interzis să faci în această zi .
