Cere Tudorel Toader sau nu revocarea şefei DNA Laura Codruţa Kovesi? Întrebarea la care se așteaptă răspuns a provocat deja pariuri în rândurile presei, în timp ce politicienii, cu dosare sau nu, magistrați actuali sau ieșiți cu cântec din sistemul de justiție, dar și avocații cu clienți grei și grave probleme penale, stau cu sufletul la gură, indiferent de care parte a baricadei se află. Partizani ai sintagmei "statul paralel" sau adversari vehemenți ai semnificației sale, toți numără orele până când ministrul Justiției va face anunțul. Nu toți citesc în aceeași cheie semnalele deja date în spațiul public de principalii actori politici. Drept urmare, nu vor fi scutiți de crunta dezamăgire care va însoți acest anunț.
Procedural vorbind, DNA funcționează ca o direcţie autonomă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit Legii nr. 304/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, procurorul general, procurorii șefi ai DNA și DIICOT, precum și adjuncții lor, sunt revocați de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM. Legea prevede clar și motivele pentru care se poate decide revocarea: „în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere”, „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale”, respectiv „în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare”
Tudorel Toader ar trebui să prezinte astăzi, ora 18:00, raportul privind activitatea DNA. Expunerea ministrului vine în contextul scandalului privind acuzaţii de măsluire de probe, declanșat de fostul deputat PSD Vlad Cosma, protagonistul unui dosar în care a fost deja trimis în judecată pentru corupţie şi condamnat în primă instanţă la 5 ani cu executare.
Chemat de urgenţă din Japonia, cu deja celebrul slogan al pesedistului Codrin Ştefănescu: “Tudorele, fă ceva!”, ministrul a părut să ignore tot scandalul iscat și a folosit tactica deja patentată cu mult succes de la instalarea sa: temporizarea.
O strategie care a permis inițierea unui dialog pe ultima sută de metri între președintele Klaus Iohannis pe de o parte, noul premier Viorica Dăncilă, talonată îndeaproape de liderul Liviu Dragnea, de cealaltă parte.
„Această întâlnire a fost planificată încă din seara când a avut loc depunerea jurământului din partea noului guvern şi rostul acestei întâlniri a fost de a defini cadrul colaborării instituţionale între mine şi noul guvern. Am discutat despre nevoia de colaborare în unele proiecte care sunt de importanţă naţională”, explica ulterior preşedintele Iohannis.
Invocarea definirii colaborării instituționale între palate, în condițiile în care oricine poate afla foarte bine din Constituție care ar trebui să fie natura relației dintre președinție și guvern, nu explică însă de ce era necesară prezența lui Liviu Dragnea la această întâlnire. Dacă ar fi fost vorba de aceeași nevoie de colaborare instituțională, atunci Dragnea este doar președintele unei camere legislative. Călin Popescu Tăriceanu este omologul său de la Senat.
Dar prezența lui Tăriceanu la această întâlnire care a redeschis poarta Cotroceniului pentru PSD, nu a fost nici căutată, nici dorită, ne-au dezvăluit surse din actuala coaliție de guvernare. Aprig contestatar al activității DNA și al Laurei Codruța Kovesi, Tăriceanu nu ar fi fost de acord cu nici o variantă de compromis care ar fi dus la pastrarea acesteia în funcție până la terminarea mandatului în 2019, mai susțin sursele citate.
„Nu înţeleg atitudinea preşedintelui României care refuză să accepte aceste realităţi. Avem toţi dreptul şi există beneficiul îndoielii, dar ca preşedinte ar fi avut măcar obligaţia să exprime anumite rezerve şi să nu dea credit nelimitat instituţiei denumită DNA şi şefei acesteia, în condiţiile în care deja la DNA s-au petrecut lucruri foarte grave, motiv pentru care procurorul Negulescu a fost deja exclus din magistratură", a reacționat de altfel liderul ALDE.
Dovada că s-a ajuns însă la un compromis la Cotroceni o regăsim în declarația post-factum a președintelui. "Avem un scandal în spaţiul public şi multă lume se aşteaptă să-mi expun opinia. Lucrurile se pot rezuma la puţine cuvinte. Nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea acestei direcţii. Această încercare este una jalnică şi neconvingătoare, iar opinia mea despre munca DNA o cunoaşteţi, dar îmi face plăcere să o repet. După părerea mea DNA şi conducerea fac o treabă foarte bună, iar această încercare de atac din partea unor penali e de natură să-mi confirme că DNA face o treabă bună", a sunat principalul mesaj al lui Klaus Iohannis, după discuția purtate cu cei doi social-democrați.
Cum Dragnea a evitat ulterior să atingă subiectul revocarii lui Kovesi, ca să fie sigur că mesajul a fost bine auzit de cei care au urechi, președintele Iohannis a reiterat aceeași poziție, în fața tinerilor magistrați care au depus jurământul în cadrul unei ceremonii organizată de Administrația Prezidențială.
"Învestirea dumneavoastră în funcţie survine într-un moment în care actul de justiţie este pus la îndoială public tocmai de acele persoane care sunt chemate să răspundă în faţa legii. Această tentativă nu trebuie să vă influenţeze şi nu trebuie să vă abată de la principiile constituţionale ale legalităţii, imparţialităţii şi egalităţii, principii care vă guvernează activitatea" , a mai spus Iohannis, înainte de discuția privată, de peste o oră, cu ministrul Tudorel Toader, tocmai pe marginea acestui subiect.
Prestația ca ministru al fostului judecător al Curții Constituționale nu este nici ea de natură să dea aripi liderilor PSD. De la instalarea sa din funcție, Toader a știut să joace și să iasă din clenciul presiunii exercitate de PSD și ALDE. În ciuda tuturor solicitărilor, a evitat și a amânat luni bune venirea cu o decizie drastică în cazul lui Kovesi. La fel a procedat și în cazul procurorului general, Augustin Lazăr, și el ținta liderilor actualei majorități parlamentare.
Mult invocatul și mult promisul proiect guvernamental privind abuzul în serviciu a rămas doar o amintire, modificările la Codurile Penale nu au fost nici ele operate, iar exonerarea de răspunderea moșirii pachetului de legi pe justiție și pasarea cartofului fierbinte către Parlament face ca, acum același legislativ să se confrunte din nou cu respectivele legi, după declararea lor ca parțial neconstituționale de către judecătorii CCR. În fine, nici legea grațierii, nici cea a răspunderii magistraților, ambele promise de același minstru, nu s-au materializat până în prezent.
Nici disperarea social-democraților abonați la dosare penale nu va primi un răspuns pozitiv din partea ministrului Justiției. Toader a anunțat că va veni cu un „raport privind activitatea managerială la DNA”.
Inițial a apelat la tactica sa de pasare sau măcar de împărțire a responsabilității, anunțând că va veni în fața camerelor reunite ale Parlamentului pentru a prezenta raportul privind activitatea desfășurată la nivelul Ministerului Public, implicit la nivelul DNA. De această dată, parlamentarii PSD nu au mai mușcat momeala , care i-au pus în atenție că răspunderea formulării propunerii de revocare a procurorului-șef aparține exclusiv ministrului Justiției.
Cu toate acestea , Toader mai are un atuu în mânecă pentru a scăpa cu bine și a nu-și păta numele și cariera cu o astfel de propunere controversată. Propria sa analiză nu se poate baza și pe concluziile Inspecției Judiciare, sesizată din oficiu cu privire la afirmațiile ex-deputatului PSD Vlad Cosma și ale procurorului suspendat Mihaiela Moraru Iorga cu privire la presupuse abuzuri comise de unii procurori DNA în instrumentare unor dosare de înaltă corupție.
Invocând faptul că a întârziat prezentarea publică a acestei analize deja cu peste o lună față de angajamentul său inițial, Tudorel Toader nu are niciun interes să vină cu o nouă amânare. A folosit astfel în analiza sa doar raportul CSM aprobat la sfârșitul lunii octombrie 2017.
„Raportul eu l-am solicitat, concluzia raportului eu o voi formula, indiferent de ce se va petrece pe lanţul decizional. Am solicitat evaluarea pentru că de 10 ani nu s-a făcut o evaluare la Ministerul Public şi DNA, ce e absolut nefiresc. (...) În evaluare voi lua în considerare toate aceste elemente. Concluzia mea nu va fi exclusiv pe baza acestui raport. Soarta lui Kovesi nu stă în raportul Inspecţiei”, explica, la acea vreme, Tudorel Toader.
Un raport care statuează însă eficiența activității manageriale depuse de DNA, în perioada 2016-1 iulie a anului trecut, și care nu oferă muniția politică necesară și justificarea pentru o propunere de revocare a șefei DNA. Singurele elemente de natură critică conținute în raportul CSM se referă la recomandarea efectuării unor noi controalepentru a clarifica unele deficiențe constatate la nivelul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, respectiv pentru analiza detaliată a achitărilor definitive.
Ori este mai mult decât improbabil ca Liviu Dragnea să nu cunoască aceste realități și să nu știe că, în prezent, fără noul raport al IJ pe cazul dezvăluirilor făcute de familia Cosma, MJ nu poate veni cu propunere explicită, argumentată și susținută cu date, de revocare a Laurei Codruța Kovesi. Ceea ce face ca întâlnirea recentă dintre liderul PSD și președintele Klaus Iohannis să sune mai mult ca o lăsare în off-said a partizanilor din tabăra anti-DNA.
Întrebat dacă, în cazul în care nu va lua joi o decizie privind DNA, Tudorel Toader riscă să-şi piardă sprijinul în Guvern, Dragnea a evitat un răspuns, dar s-a declarat mulţumit de activitatea ministrului Justiţiei de până acum.
Utimele declarații ale lui Tăriceanu pe acest subiect, demonstrează că șeful ALDE a rămas cam singurul lider de partid care bate monedă în continuare pentru schimbarea lui Kovesi și că partenerul său a preferat să se mulțumească cu o victorie incompletă: aceea a decredibilizării cu succes a activității de anchetă a procurorilor DNA, așa cum deja se întâmplă prin publicarea de stenograme și înregistrări care aruncă suspiciuni asupra modului în care unii procurori adunau probe în dosarele penale în care erau implicați o serie de politicieni.
De altfel, folosirea lui Vlad Cosma drept pion în această strategie ar putea avea efectul scontat. Pentru prima dată de când conduce DNA, Laura Codruţa Kovesi a ieșit la rampă și a susţinut săptămâna trecută o conferinţă de presă în care a acuzat că atacul la adresa instituției nu este întâmplător şi că "asistăm la un festival disperat al inculpaţilor". Procurorul şef al DNA nu a avut nicio ezitare să susțină că nu are niciun motiv să demisoneze.
Analiza lui Toader, chiar dacă nu va conține o propunere de revocare, va lăsa portița deschisă pentru o nouă analiză, de această dată a Secției de combatere a infracțiunilor de corupție, care va fi făcută direct responsabilă de abuzurile comise de procurorii DNA de la Ploiești, Mircea Negulescu şi Lucian Onea. Ca posibil efect, secția DNA ar putea risca o reorganizare ce poate paraliza pe perioadă nedefinită anchetele aflate pe rol în acest domeniu. Cel puțin aceasta este speranța unor social-democrați din eșalonul doi, care așteaptă măcar un premiu de consolare, dacă Kovesi va rămâne în funcție până la finalul mandatului său, susțin surse din acest partid.
Comentează