Premium
Organizaţia Salvaţi Copiii cere modificarea de urgenţă a legislaţiei electorale, ca reacţie la faptul că primarul de la Şotrile, condamnat pentru pornografie infantilă, a fost validat în funcţie de instanţă.
"Salvaţi Copiii a aflat, cu consternare, decizia definitivă a Tribunalului Prahova de validare a mandatului de primar al unei persoane condamnate pentru pornografie infantilă. Pentru a preveni pe viitor astfel de situaţii în care interesele primordiale ale copiilor unei comunităţi ajung în mâinile unor abuzatori condamnaţi pentru fapte grave, cum este pornografia infantilă ori altele în care victime sunt copiii, solicităm senatorilor şi deputaţilor să adopte de urgenţă proiectul de lege aflat la Senat, de modificare a Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi a Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Proiectul de lege a fost elaborat la iniţiativa Organizaţiei Salvaţi Copiii şi pe baza raportului său transmis în 12 mai 2021 Preşedinţiei, Guvernului şi celor două camere ale Parlamentului României, în care solicitam o mai bună protecţie a copilului în faţa agresiunilor sexuale prin considerarea oricui act sexual cu un copil sub 14 ani ca viol şi înăsprirea pedepselor în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale cu victime minor pentru reducerea numărului cvasitotal de decizii ale instanţelor judecătoreşti pronunţate cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere", menţionează sursa citată.
În context, reprezentanţii organizaţiei dau exemplul primarului de la Şotrile, care, deşi are o condamnare de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare pentru pornografie infantilă, a fost ales şi validat în funcţie, şi al lui Damian Butnariu, ales primar, pentru al patrulea mandat, în comuna Mogoşeşti Siret, în septembrie 2020, cu 41% din voturi. Acesta a abuzat sexual în sediul primăriei doi copii victime ale traficului de persoane pentru care a plătit proxenetului condamnat la 15 ani de închisoare sumele de 100 şi 150 de lei.
"Sărăcia, lipsa serviciilor socio-medicale din comunităţile sărace, inechitatea profundă din educaţie, excluziunea socială, numărul copleşitor de abuzuri fizice ori sexuale care nu ajung la cunoştinţa autorităţilor sunt tot atâtea forme de desconsiderare a drepturilor copilului. Din acest motiv, nu putem accepta o altă formă de încălcare a demnităţii copiilor prin plasarea indivizilor vinovaţi de abuzuri în poziţii care să le permită să decidă soarta copiilor din satele şi comunele în care aceştia devin şefi ai administraţiilor. Sunt convinsă că oamenii politici din Parlament, mulţi dintre ei părinţi, sunt oneşti şi de partea copiilor şi îşi vor da seama că nu există alt răspuns decât susţinerea modificărilor legislative propuse de noi", a declarat, conform comunicatului, preşedintele executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu.
Conform legislaţiei în vigoare, pentru ca persoanele condamnate pentru infracţiuni cu gravitate mare cu victime copii să nu poată participa la alegeri este necesar ca, prin hotărârea de condamnare, judecătorul să le interzică dreptul de a fi ales pe o anumită perioadă de timp ca pedeapsă complementară (art. 66 alin. 1 lit. C.p.), ceea ce nu reprezintă o practică curentă a instanţelor din România, mai spun reprezentanţii organizaţiei.
"De aceea, propunerea legislativă a Organizaţiei Salvaţi Copiii, ce se regăseşte în conţinutul proiectului de lege (B310/2021), iniţiatori fiind trei deputaţi (Monica-Elena Berescu, Diana Stoica şi Dragoş Cătălin Teniţă), urmăreşte suplimentarea categoriilor de persoane care nu pot fi alese în cazul săvârşirii de fapte cu violenţă comise asupra copiilor. Astfel, la Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, completarea înseamnă adăugarea următoarei categorii de persoane care nu pot fi alese: 'persoanele condamnate definitiv pentru comiterea de infracţiuni contra vieţii, contra libertăţii persoanei, privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, contra libertăţii şi integrităţii sexuale şi rele tratamente aplicate minorului, dacă victimele sunt minori la data săvârşirii faptelor şi nu a intervenit reabilitarea judecătorească sau nu a fost împlinit termenul de reabilitare'", se mai precizează în comunicat.
Mandatul primarului comunei prahovene Şotrile, Bogdan Davidescu, condamnat cu suspendare pentru pornografie infantilă, după ce a întreţinut relaţii sexuale cu o fată de 16 ani, a fost validat definitiv marţi de Tribunalul Prahova.
Iniţial, pe 16 iulie, Judecătoria Câmpina a invalidat mandatul de primar, însă Bogdan Davidescu a făcut apel, admis marţi de Tribunalul Prahova.
Bogdan Davidescu, condamnat definitiv în toamna anului 2019 la închisoare cu suspendare pentru pornografie infantilă, a câştigat alegerile parţiale organizate în iunie, după ce mandatul obţinut de acesta în septembrie 2020 a fost invalidat de instanţă.
Primar al comunei Şotrile timp de două mandate, el a fost condamnat definitiv în noiembrie 2019 de Curtea de Apel Ploieşti la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru pornografie infantilă.
Conform DIICOT, în perioada 2016 - 2017, Davidescu a început o relaţie de concubinaj cu o minoră care atunci avea 13-14 ani, iar relaţiile sexuale pe care le-a întreţinut cu acesta au avut loc începând cu vârsta de 16 ani, în mod constant, victima fiind dependentă financiar şi influenţată de autoritatea acestuia.
"Întrucât persoana vătămată a refuzat să mai continue respectiva relaţie, suspectul a început să o şantajeze, ameninţând-o că va face publice mai multe imagini sau înregistrări de natură compromiţătoare cu caracter pornografic, reprezentând-o pe minoră, ori că le va prezenta părinţilor acesteia în cazul în care nu va continua relaţia de concubinaj", preciza DIICOT la momentul începerii anchetei.
La alegerile din 27 septembrie 2020, Davidescu a candidat ca independent pentru un nou mandat de primar la Şotrile, fiind ales cu 41,22% din voturi, conform datelor finale publicate de Autoritatea Electorală Permanentă.
Ulterior, mandatul său de primar a fost invalidat de Judecătoria Câmpina, iar Tribunalul Prahova a menţinut decizia instanţei de fond.
