Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) continuă să provoace tensiuni majore între mediul de afaceri și Guvern. 14 dintre cele mai importante organizații ale investitorilor români și străini solicită, într-o scrisoare comună, eliminarea măsurii, pe care o consideră un obstacol pentru investiții, competitivitate și dezvoltarea economiei românești.
Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus prin Legea 296/2023 și se aplică firmelor cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, atunci când impozitul pe profit datorat este mai mic decât pragul de 1% din cifra de afaceri.
„Într-un context macroeconomic şi bugetar complicat şi un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una dintre principalele bariere în calea investiţiilor (...). Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări şi disponibilizări, menţinerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-şi susţină activitatea şi să păstreze locurile de muncă”, se arată în scrisoarea transmisă decidenților politici, în perspectiva construcției bugetului pentru 2026.
Organizațiile atrag atenția că impozitarea pe cifra de afaceri, indiferent de existența profitului, nu este folosită în nicio economie dezvoltată din Uniunea Europeană. Măsura ignoră diferențele sectoriale și ciclicitatea economică, susțin acestea, lovind puternic în proiectele de tip greenfield și în investițiile cu valoare adăugată mare.
Pentru investitorii străini, România devine tot mai puțin atractivă în raport cu state precum Polonia, Cehia sau Bulgaria. Deși România are un impozit pe profit de 16%, IMCA crește masiv povara reală.
„Companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului superioară, care poate ajunge chiar şi la 90% în unele situaţii. Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispuşi să vină în România pentru a plăti impozit chiar şi în anii în care înregistrează pierdere”, avertizează organizațiile.
Riscuri pe termen mediu: firme eliminate din piață, investiții tăiate, inflație alimentată
Scrisoarea subliniază că IMCA lovește cel mai puternic companiile cu marje reduse de profit, afectând întreg lanțul de producție și distribuție. Fiind aplicat cumulativ, impozitul creează distorsiuni, reduce competitivitatea și chiar alimentează inflația.
Investitorii avertizează că „menţinerea IMCA riscă să elimine multe firme din piaţă (...), reducând baza de impozitare şi afectând colectarea veniturilor bugetare”, într-un context economic deja marcat de încetinire.
Potrivit sondajului realizat în rândul comunităților de afaceri, 55 din 80 de companii declară că sunt direct afectate de impozitul minim.
64% au redus sau amânat investițiile,
aproximativ 60% reclamă efecte asupra prețurilor, lanțurilor de aprovizionare, politicilor de personal și restructurărilor.
„Solicităm eliminarea IMCA și un cadru fiscal coerent”
În scrisoare, investitorii critică prelungirea unei măsuri inițial temporare, în condițiile în care România nu a implementat încă reformele majore privind combaterea evaziunii, digitalizarea administrației fiscale sau eficientizarea cheltuielilor publice.
„Prelungirea aplicării unei măsuri introduse iniţial cu caracter temporar (...) este profund nedreaptă pentru mediul economic. (...) Solicităm eliminarea acestei taxe discriminatorii şi construirea bugetului de stat pentru 2026 pe baza unui cadru fiscal coerent, predictibil şi bine fundamentat”, se mai arată în document.
Scrisoarea este semnată de: AHK, AmCham, AOAR, BRCC, BEROCC, CONCORDIA, CCIBRP, CCIFER, CCIpR, CCE-R, FIC, HRCC, NRCC și RBL, reprezentând cele mai importante confederații și camere de comerț din România.
Comentează