Premium
Tudose se teme de protestele de stradă ale sindicatelor și de transformarea lui într-un nou Grindeanu, sau mai rău, într-un nou Boc. Dragnea se teme de picajul liber al PSD în sondaje și de pierderea conducerii partidului, dacă promisiunile cu măririle de salarii și pensii din programul de guvernare nu vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, dar și de lipsa de susținere a propriilor primari confruntați cu noile măsuri fiscale. În fine, edilii se tem că nu vor mai avea șanse să fie realeși dacă nu vor avea bani pentru a-și duce la capăt proiectele locale. Toate "revoluții" provocate de așa zisa "revoluție fiscală" care ar trebui să fie adoptată astăzi de către Guvernul Tudose.
În toată această nouă criză provocată de lipsa de apetit a premierului pentru asumarea obiectivelor propriului partid și, implicit, pentru potențialele efecte negative, conducerea social-democrată a căutat și, se pare, a și găsit metode să diminueze pagubele și chiar să valorifice unele oportunități apărute odată cu acest conflict surd între politic și factorul executiv.
Loviți direct în propriile interese prin micșorarea impozitului pe venit de la 16 la 10%, primarii s-au lansat în critici dure la adresa noului Cod fiscal care i-ar putea văduvi de fondurile necesare pentru propriile obiective locale. Practic, banii proveniţi din impozitul pe venit constituie cam o treime din bugetul total pe care primăriile îl alocă investiţiilor publice. Iar diminuarea acestor bugete a născut critici dure ale primarilor din toată ţara, indiferent de culoarea politică.
Deplasați ieri in corpore la Palatul Victoria, aleșii locali au primit numai promisiunea lui Mihai Tudose şi a lui Liviu Dragnea că banii pe care bugetele locale îi pierd ca urmare a reducerii impozitului pe venit vor fi subvenţionaţi de Guvern. În primă fază, Executivul va mări cota-parte a primăriilor de la 41,75%, cât e în prezent, la 43%, deşi primarii au cerut 60%. În cea de-a doua, se vor acorda sume compensatorii de la bugetul de stat pentru primăriile care vor avea excedent la buget.
Florin Iordache anunţă cele două variante pentru redefinirea abuzului în serviciu (VIDEO)
Nimeni nu și-a pus problema surselor pentru acești bani, în condițiile în care sunt şanse foarte mici ca Executivul să dispună de aceşti bani în 2018. Chiar şi procentul de 43% - viitoarea cotă din impozitul încasat și păstrat de primării la bugetul local, afectează bugetul general al statului. În fapt, potrivit unor surse din conducerea PSD, se speră mai degrabă că mecanismul de colectare a taxelor și impozitelor va fi îmbunățit la nivel local anul viitor, astfel încât acordarea acestor fonduri compensatorii să fie excepția, nu regula. O minune care are foarte mici șanse să devină realitate, cunoscut fiind la capitolul colectare de taxe, Guvernul este codaș, cu doar 25% grad de colectare, față de media europeană de 40%.
Mai mult, primăriile dovedite deja ca având buget excedentare nu vor primi niciun ajutor de la Palatul Victoria, chiar dacă proiectele locale demarate vor fi pe măsura resurselor, mai susțin sursele citate.
Chiar dacă va exista această compensare, iar unele primării vor primi banii, edilii vor ieși tot în pierdere. Până acum, alături de măsurile de descentralizare, încasarea impozitelor locale oferea primarilor liberatea de mișcare, o autonomie care-i ferea, cel puțin parțial, de o subordonare totală față de aparatul de partid, de conducerea politică și le oferea mijlocul financiar pentru a pune în aplicare programele locale de investiții. Acum riscă să se transforme și ei în niște asistați social.
Transformarea lor pe viitor în niște rentieri, dependenți de fondurile compensatorii ce vor veni an de an de la Guvern, nu va contribui decât la centralizarea puterii politice. În acest caz, conducerea PSD și, îndeosebi, Liviu Dragnea a găsit în măsiura reducerii impozitului pe venit, instrumentul perfect al întăririi controlului politic asupra acestei categorii. Primarii sunt baza și cheia succesului oricărei campanii electorale, iar această patură de aleși este foarte conștientă de acest atuu, dar în aceeași măsură, nevoia de fonduri reprezintă câlcâiul lor vulnerabil.
Iar Dragnea a apăsat teribil de tare pe el. Mai ales acum când Mihai Tudose a căutat să-și facă imagine pe socoteala obiectivelor conducerii PSD și să-și apropie primarii social-democrați prin refuzul de a semna în ultimele zile ordonanța de urgență prin care noile modificări fiscale să intre în vigoare. Unii primari, precum cel al Capitalei, Gabriela Firea, au dat semnalul trădării în partid. De altfel, pe fundalul negocierilor Dragnea-Tudose, ea s-a erijat în vârf de lance al edililor nemulţumiţi, invocând diminuarea bugetelor primăriilor. Și în urmă cu doar două luni, când Tudose a ameninţat că îşi dă demisia dacă Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb rămân în Guvern, Gabriela Firea s-a numărat printre susţinătorii premierului.
Alarmat, Dragnea a acționat în consecință, băgându-l pe Tudose în ședințe repetate pentru a-l convinge să cedeze. Legea salarizării unitare, una dintre marile promisiuni ale lui Liviu Dragnea din campania electorală, este dependentă de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.
Premierul ar fi preferat mai degrabă să nu bulverseze tot sistemul fiscal pentru o creștere reală a salariilor de doar câteva procente, dar cum altă sursă de bani pentru majorarea salariilor nu există decât prin acest transfer al contribuțiilor, Tudose s-a lovit de refuzul vehement al conducerii PSD, susțin sursele citate.
"Pentru noi este esențial ca aplicarea legii salarizării unitare să nu fie amânată. Orice nerespectare a calendarului ne poate băga în groapă", ne-au explicat surse din conducerea PSD, care recunosc că există supărare mare față de modul în care tandemul Darius Vâlcov-Olguța Vasilescu au elaborat și gestionat această dublă strategie.
Potrivit surselor citate, Tudose a cedat numai după ce a primit garanții de la conducerea de partid că nu va fi lăsat singur în fața valului de proteste de stradă pe care sindicatele le vor declanșa împotriva transferului contribuțiilor de la angajat la angajator. PSD preferă să deconteze aceste proteste, decât să piardă voturi din bazinul lor electoral tradițional și să nu aibă bani la anul pentru măririle salariale promise, chiar dacă impactul acestora va fi afectat de transferul acestor contribuții
