Evenimentul Zilei:
E bizar să vezi cum este apărat călăul Revoluției și autorul mineriadelor, de timișoreni care își spun revoluționari. Nu sunt revoluționari, sunt doar profitori ai sacrificiului făcut de eroii și martirii Revoluției de la Timișoara, pe care Iliescu a furat-o. Ghiță nu este nici el vreun personaj perfect curat. Ion Iliescu a acuzat, în scrisoarea deschisă generată de atacul lui Ghiță, un anumit tip de mentalitate specifică României.E mentalitatea șmecherilor care au făcut foarte mulți bani în condiții neclare și cel mai probabil ilegale.Iliescu atacă mentalitatea acestor indivizi care cred că pot să cumpere orice în România: un partid, o televiziune, un loc în Parlament sau Guvern, chiar și țara cu totul, dacă au ambiții prezidențiale. Asta nu îl face însă vreun arganhgel în aceste zile în care PSD e în implozie. Iliescu rămâne cel mai toxic politician din România, din ultimii 25 de ani și pretinșii revoluționari care îl apără sunt vinovați moral pentru perpetuarea la putere a acestui personaj comunistoid sovietic... A pervertit intenționat grupul revoluționarilor, pentru a se putea perpetua la putere, cu tot felul de șpăgi date ca privilegii. Statul trebuia să asigure un trai decent celor care au avut rude ucise și celor răniți. Tot ce a dat Iliescu dincolo de asta a reprezentat mită pentru tăcere și susținere. Cei care au acceptat mita lui Iliescu sunt părtași la tot răul făcut României în 1989 și după 1990.Iliescu și-a dat seama că românii se vor prinde că el e un comunistoid de sorginte sovietică, împins de la spate să confiște Revoluția. A construit mecanisme care să-i permită să păstreze puterea. Mita dată revoluționarilor este un astfel de mecanism.Profitorii Revoluției sunt acum datori să sară în apărarea tovarăsului Ion Iliescu, în scadalul cu Sebastian Ghită. Însă ei iau apărarea propriului călău.
Ziarul Financiar:
Guvernul ar trebui să se axeze pe creşterea investiţiilor, cum sunt cele în infrastructură, dar şi pe creşterea calităţii instituţiilor publice şi încurajarea mediului de afaceri pentru a avea o creştere economică sustenabilă pe termen lung, a spus Juraj Kotian, director cercetare Macro/Fixed Income pentru Europa Centrală şi de Est la Erste Group... Un alt factor-cheie pentru creşterea economică identificat de economistul de la Erste este absorbţia fondurilor europene. Kotian a precizat că între absorbţia acestor fonduri şi calitatea instituţiilor publice există o corelaţie foarte puternică. Dacă se elimină corupţia iar eficienţa instituţiilor creşte, şi rata de absorbţie se va îmbunătăţi. „Cred că aceasta este direcţia în care trebuie să se îndrepte şi România“, a adăugat analistul. El este de părere că reforma e posibilă, dar trebuie să fie continuă şi trebuie evitat pericolul unui regres.
RFI:
In Franţa, fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a devenit şeful principalului partid de opoziţie, Uniunea pentru o Mişcare Populară. El a fost ales cu 64,5 la sută din voturi în urma unui scrutin la care au fost invitaţi să participe cei 268 000 de aderenţi ai formaţiunii. Nicolas Sarkozy are în prezent şanse reale de a redeveni şef al statului francez în 2017. Nicolas Sarkozy avea în faţa sa doi contracandidaţi, dintre care numai unul, Bruno Le Maire, a obţinut un scor important, de peste 29 la sută. In urmă cu zece ani, cînd s-a lansat, după un scenariu similar, în lupta pentru preşedinţia Franţei, Nicolas Sarkozy a fost desemnat lider al Uniunii pentru o Mişcare Populară cu 85 la sută din voturi. Ceea ce i-a conferit o legitimitate incontestabilă. Si scorul obţinut sîmbătă 29 noiembrie este onorabil, scriu agenţiile de presă, dar Nicolas Sarkozy va avea nevoie de o echipă mai largă, şi în primul rînd de Bruno Le Maire, pentru a reconstrui partidul. De notat participarea importantă la scrutin: peste 58 la sută dintre aderenţi au votat, ceea ce este considerat un record. Revista cu simpatii de stînga Le Nouvel Observateur consideră că Nicolas Sarkozy se lansează în bătălia pentru recucerirea puterii "fără strategie, fără program şi fără idei noi". In plus, mai spun comentatorii revistei, aproape nimeni din sînul familiei sale politice nu dorea această revenire a lui Nicolas Sarkozy, nici Alain Juppé, nici François Fillon, nici foştii săi miniştrii, nici deputaţii de dreapta, nici responsabilii care au în jur de 40 sau de 50 de ani. S-ar părea însă că baza partidului are o altă percepţie şi îl consideră pe Nicolas Sarkozy drept liderul de dreapta cu cele mai mari şanse de a cîştiga prezidenţialele de peste trei ani. Sigur, mai urmează bătălia internă a primarelor, care se anunţă dură şi fără menajamente.
Comentează