Evoluţia alegerilor încheiate recent în Statele Unite ale Americii şi scenarii de viitor în contextul internaţional au constituit principala temă a dezbaterii care a avut loc marţi la Fundaţia Europeană "Titulescu". Preşedintele FET, fostul premier Adrian Năstase, consideră că alegerile din ultima perioadă, nu doar din SUA, arată o schimbare de paradigmă extrem de importantă şi, în noul context internaţional, se pune întrebarea: "Rămânem în continuare să fim avocaţii uneia dintre liniile din administraţia americană care a pierdut alegerile sau încercăm să ne remodelăm abordarea".
"Este o chestiune, până la urmă, de strategie. Suntem aici într-un punct foarte fierbinte şi nu mai putem merge pe chestiuni de politică externă care au fost cumva verificate în anii anteriori. Probabil că va trebui o altă orientare. Este clar că lumea se schimbă şi se schimbă politica externă a marilor puteri, şi este firesc ca şi noi să ne acomodăm acestor lucruri", a afirmat fostul premier.
El a remarcat că lucrurile nu sunt încă aşezate, ele fiind în curs de a fi stabilite. "Rusia devine un fel de mireasă, în momentul de faţă începe să fie curtată. (...) Probabil că nici Trump nu ştie exact care sunt liniile sale de politică externă, probabil că ele se vor configura, se vor decide în cadrul acestor grupuri de influenţă în cadrul establishment-ului american. (...) Urmărim şi noi cu interes echipa care se va forma în jurul preşedintelui ales. Problema noastră va fi şi felul în care vor fi organizate, aşezate dosarele pe masa lui Trump - care din ele vor fi mai sus, care vor fi considerate de consilieri mai puţin importante. Depinde de echipa care va gestiona unele probleme. Va fi important şi felul în care noi vom şti să introducem pe agenda americană probleme importante pentru noi. (...) Zona ca atare va avea în continuare o mare importanţă şi atunci evoluţiile de aici probabil că ar merita o mai mare importanţă", a spus Adrian Năstase.
În opinia lui Alex Şerban, fost director Casa NATO, alegerile din 2016 au fost printre cele mai imprevizibile din ultimele decenii. "Totuşi, câteva elemente au fost vizibile, dar subestimate de-a lungul campaniei. Un prim element a fost dorinţa de schimbare - şi cei din sistem erau clar defavorizaţi", a arătat Şerban. Alte elemente au fost, potrivit acestuia, reacţia la criza economică, dar şi o revoltă împotriva elitelor. "Aceasta a fost campania candidaţilor din afara sistemului. Am văzut o profundă disponibilitate a electoratului partidelor să nu asculte partidele, să nu asculte liderii consacraţi, de a sfida sondajele, de a veni la vot, de a nu spune cum au votat. (...) Trump a adus partidul republican într-o stare aproape jenantă - partidul nu dorea să-l susţină şi lideri marcanţi îşi declarau public opoziţia la ceea ce spunea. Până la urmă, structura de partid l-a susţinut. Şi s-au trezit că au câştigat de fapt toată puterea, dar rămân un partid profund zdruncinat. Alegerile au fost, de asemenea, caracterizate de un limbaj şi de declaraţii agresive şi de scandaluri electorale. (...) Toate acestea au adâncit o durere a unor segmente din electoratul american şi chiar elementul de ură faţă de sistem. Cota de încredere a candidaţilor a fost extrem de scăzută. (...) Pe 20 ianuarie ne pregătim de inaugurarea celui de-al 45-lea preşedinte, cu mulţi susţinători, dar şi cu multe proteste", a opinat Alex Şerban.
Generalul Mihai Ionescu consideră că, în prezent, se ridică o serie de scenarii politice privind viitorul relaţiilor SUA - Rusia sau SUA cu alte state. "Ce va fi în America după alegerea lui Trump? Toţi dau din colţ în colţ, pentru că Le Pen spune că atât Brexit-ul cât şi alegerea lui Trump sunt emergenţa lumii noi. (...) Opiniile sunt importante, dar ceea ce este important sunt percepţiile, cum percepe lumea viitorul şi în consecinţă acestea nu pot fi oprite. Alegerea lui Trump a generat nelinişte în Ţările Baltice. (...) Vor fi prelungi dispute cu Uniunea Europeană", a susţinut el.
Iulian Fota, directorul Colegiului Naţional de Informaţii, şi fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, crede că nu mai este vorba despre "sfârşitul vacanţei", ci suntem chiar martorii "sfârşitului lumii". "Când m-am referit la sfârşitul vacanţei, m-am referit strict la destructurarea ordinii internaţionale. (...) Sfârşitul lumii - o lume în care Occidentul era important, coerent, omogen, şi îşi punea amprenta pe evoluţiile internaţionale. (...) Suntem în scenariu de sfârşit al lumii. America va fi o perioadă disfuncţională, nu ştiu cât de disfuncţională, dar inevitabil ceea ce aveam ca Americă nu mai e ca înainte. Chiar dacă ar fi câştigat dna Clinton, tot ar fi pierdut ceva din prestigiu şi credibilitate. (...) Uniunea Europeană, în formatul 27, pare să aibă şi ea de pierdut. Momentul ăsta este mult mai delicat", a apreciat Fota, care s-a referit şi la contextul internaţional creat de Brexit.
În opinia sa, "într-o lume care se rupe în două, trebuie să ne unim noi". "Până acum, zona de proastă guvernare în România nu însemna decât pierdere de bani - afecta PIB. În momentul ăsta posiblitatea unor pierderi teritoriale nu mai poate fi exclusă, sunt scenarii care erau moarte. Importantă este relaţia pe care o avem noi cu marile puteri. Dialogul cu marile puteri devine absolut esenţial. (...) Nu cred că naţionalismul, nici acum, nici în anii 30, este o salvare pentru noi. Este o iluzie în care putem să cădem din nou", a atras atenţia analistul, conform Agerpres.
Comentează