Șerban Dimitrie Sturdza, europarlamentar ECR și vicepreședinte al Partidului Acțiunea Conservatoare (ACT), a primit, miercuri, 15 octombrie 2025, la Bruxelles, un grup de reprezentanți ai românilor din Timocul Sârbesc și cel Bulgăresc, unde locuiesc comunități care, de generații, păstrează limba și tradițiile românești intacte în condiții socio-politice deosebit de dificile.
„Puțini conștientizează situația reală a românilor din Serbia și Bulgaria, pentru că aproape nimeni nu vorbește despre ei. Limba română riscă să dispară acolo unde acești oameni nu numai că nu sunt sprijiniți și nici respectați de către autoritățile sârbești, respectiv bulgărești, dar nici măcar de către autoritățile române”, a declarat europarlamentarul Șerban Dimitrie Sturdza.
Acest demers marchează un moment unic: Șerban Dimitrie Sturdza este primul europarlamentar român care aduce în Parlamentul European mărturiile vii ale românilor din comunitățile istorice de la sud de Dunăre, români uitați de către guvernanții României, dar care continuă, cu demnitate, să ducă mai departe limba, credința și tradițiile noastre strămoșești.
Vorbim despre oameni care păstrează vie identitatea românească în Balcani.
Sturdza a subliniat faptul că „România este un exemplu european de respectare a minorităților din interiorul granițelor sale, dar care uită de românii din comunitățile istorice, care duc mai departe credința și tradițiile strămoșești.”
Deși nu dețin cetățenia română și nu pot participa la viața politică a României, românii din Timoc rămân legați de țara-mamă prin biserică, limbă și cultură.
„Dacă Uniunea Europeană se bazează pe principiul că nimeni nu trebuie lăsat în urmă, atunci și românii din Balcani trebuie incluși în această viziune. Din Parlamentul European cerem respect și recunoaștere pentru ei”, a adăugat europarlamentarul.
„Ceea ce face acum guvernul sârb este o anihilare a identității românești de pe teritoriul ei. Iar de același lucru sunt vinovate și autoritățile de la Sofia.
Sturdza a făcut apel la autoritățile sârbe să elimine diferențele regionale în aplicarea drepturilor minorităților: „Este nevoie de măsuri concrete pentru folosirea limbii române în administrație, pentru facilitarea accesului la educație, mass-media și servicii religioase în limba maternă. Constat, cu regret, că în ultimii 16 ani, aceste recomandări ale Uniunii Europene nu au fost puse în practică.”
El a adăugat că, în contextul geopolitic actual, stabilitatea Balcanilor este esențială pentru securitatea Europei, iar aderarea Serbiei la Uniunea Europeană trebuie să rămână un obiectiv realizabil, dar condiționat vehement de respectarea valorilor europene și a drepturilor minorităților. „Pentru a deveni membră a UE, Serbia trebuie să demonstreze că împărtășește aceste valori, implementează reformele necesare și garantează efectiv drepturile fundamentale ale tuturor minorităților”, a concluzionat europarlamentarul român.
La eveniment a participat și europarlamentarul Claudiu Târziu, președinte al Partidului Acțiunea Conservatoare (ACT) care a subliniat importanța unui dialog sincer între România și Serbia:
„Am dorit să punctez câteva aspecte ce sper să fie transmise autorităților de la Belgrad. Din păcate, de multe ori este un dialog al surzilor. În timp ce în Voievodina, statul sârb oferă sprijin comunității române, în Valea Timocului acest lucru nu se întâmplă. Conceptul de ‘vlah’ este greșit iar românii din Timoc trebuie recunoscuți ca români.”
El a adăugat: „Dacă vrem relații corecte între state, atunci trebuie să fim sinceri. Nu putem merge mai departe doar cu documente frumos redactate, dar neaplicate. România a susținut necondiționat Serbia pe calea aderării la UE, acum, însă, este momentul ca această susținere să fie condiționată clar de respectarea deplină a drepturilor minorității române.”
Prin această acțiune, eurodeputatul Șerban Dimitrie Sturdza transmite un mesaj clar: unitatea și responsabilitatea față de românii de pretutindeni trebuie să redevină o prioritate națională.
Comentează