România a preluat preşedinţia celei de-a şaptea Conferinţe a Părţilor la Convenţia ONU

Agenda conferinţei cuprinde teme relevante din UNTOC şi din cele trei Protocoale adiţionale, în domeniul traficului de persoane, traficului de migranţi şi traficului cu arme de foc de calibru mic. Miza Conferinţei o reprezintă evaluarea modului de aplicare a UNTOC şi a celor trei Protocoale adiţionale, respectiv examinarea posibilităţii de a creşte eficienţa implementării prin instituirea unui mecanism adecvat, de natură să permită participarea societăţii civile şi totodată să fie puţin costisitor.

Potrivit sursei citate, la conferinţă şi-au anunţat prezenţa personalităţi de nivel înalt - miniştri de justiţie, vice-miniştri de interne, reprezentanţi speciali ai ONU şi OSCE pentru combaterea traficului de fiinţe umane, precum şi un număr remarcabil de experţi din statele membre. Ca ţară care deţine preşedinţia, România este reprezentată în grupurile de lucru ale conferinţei de un număr de patru panelişti, care vor prezenta experienţa naţională în combaterea acestui flagel global.

În ziua deschiderii lucrărilor este programată o conferinţă de presă cu participarea directorului executiv al Oficiului ONU din Viena, ambasadorul Yuri Fedotov, şi a preşedintelui conferinţei, ambasadorul Cristian Istrate, reprezentantul permanent al României la Viena. Cei doi oficiali găzduiesc o recepţie la finele primei zile a conferinţei, în cadrul căreia vor fi promovate vinuri româneşti.

Interesul larg în ceea ce priveşte conferinţa este reflectat de participarea ONG-urilor de profil în calitate de observatori, precum şi de organizarea unui număr semnificativ de evenimente, se arată în sursa citată.

Convenţia ONU împotriva criminalităţii transfrontaliere organizate (UNTOC), cunoscută sub denumirea Convenţia de la Palermo, este un tratat multilateral, adoptat în anul 2000 printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU şi intrat în vigoare trei ani mai târziu. Convenţia şi cele trei Protocoale adiţionale conţin prevederi referitoare la combaterea traficului de fiinţe umane, a traficului cu arme şi combaterea spălării banilor. Datorită abordării flexibile, ilustrate de conceptul "alte infracţiuni grave", Convenţia UNTOC poate fi adaptată la combaterea unor noi forme şi dimensiuni ale criminalităţii transnaţionale organizate, inclusiv a criminalităţii informatice, a infracţiunilor împotriva mediului, a medicinii frauduloase sau traficului de organe umane.

Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) acţionează în calitate de custode al UNTOC şi al protocoalelor sale. Prin semnarea convenţiei, comunitatea internaţională şi-a manifestat voinţa politică de a combate într-o manieră concertată unul dintre cele mai nocive flageluri mondiale, care afectează viaţa a milioane de oameni.

România a preluat preşedinţia celei de-a şaptea Conferinţe a Părţilor la Convenţia ONU privind combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere (UNTOC), care se desfăşoară la Viena până pe 10 octombrie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) remis luni AGERPRES, mandatul în fruntea acestei conferinţe se întinde pe o perioadă de doi ani şi constituie o oportunitate pentru accentuarea profilului de ţară în domeniul combaterii criminalităţii organizate transfrontaliere. În calitate de preşedinte, România îşi propune să stimuleze dezbateri de substanţă, care să contribuie la înregistrarea unor paşi semnificativi în lupta împotriva crimei organizate transfrontaliere.

Agenda conferinţei cuprinde teme relevante din UNTOC şi din cele trei Protocoale adiţionale, în domeniul traficului de persoane, traficului de migranţi şi traficului cu arme de foc de calibru mic. Miza Conferinţei o reprezintă evaluarea modului de aplicare a UNTOC şi a celor trei Protocoale adiţionale, respectiv examinarea posibilităţii de a creşte eficienţa implementării prin instituirea unui mecanism adecvat, de natură să permită participarea societăţii civile şi totodată să fie puţin costisitor.

Potrivit sursei citate, la conferinţă şi-au anunţat prezenţa personalităţi de nivel înalt - miniştri de justiţie, vice-miniştri de interne, reprezentanţi speciali ai ONU şi OSCE pentru combaterea traficului de fiinţe umane, precum şi un număr remarcabil de experţi din statele membre. Ca ţară care deţine preşedinţia, România este reprezentată în grupurile de lucru ale conferinţei de un număr de patru panelişti, care vor prezenta experienţa naţională în combaterea acestui flagel global.

În ziua deschiderii lucrărilor este programată o conferinţă de presă cu participarea directorului executiv al Oficiului ONU din Viena, ambasadorul Yuri Fedotov, şi a preşedintelui conferinţei, ambasadorul Cristian Istrate, reprezentantul permanent al României la Viena. Cei doi oficiali găzduiesc o recepţie la finele primei zile a conferinţei, în cadrul căreia vor fi promovate vinuri româneşti.

Interesul larg în ceea ce priveşte conferinţa este reflectat de participarea ONG-urilor de profil în calitate de observatori, precum

şi de organizarea unui număr semnificativ de evenimente, se arată în sursa citată.

Convenţia ONU împotriva criminalităţii transfrontaliere organizate (UNTOC), cunoscută sub denumirea Convenţia de la Palermo, este un tratat multilateral, adoptat în anul 2000 printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU şi intrat în vigoare trei ani mai târziu. Convenţia şi cele trei Protocoale adiţionale conţin prevederi referitoare la combaterea traficului de fiinţe umane, a traficului cu arme şi combaterea spălării banilor. Datorită abordării flexibile, ilustrate de conceptul "alte infracţiuni grave", Convenţia UNTOC poate fi adaptată la combaterea unor noi forme şi dimensiuni ale criminalităţii transnaţionale organizate, inclusiv a criminalităţii informatice, a infracţiunilor împotriva mediului, a medicinii frauduloase sau traficului de organe umane.

Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) acţionează în calitate de custode al UNTOC şi al protocoalelor sale. Prin semnarea convenţiei, comunitatea internaţională şi-a manifestat voinţa politică de a combate într-o manieră concertată unul dintre cele mai nocive flageluri mondiale, care afectează viaţa a milioane de oameni.