Profesorul Dan Voiculescu face un bilanț dur al modului în care România a gestionat Planul Național de Redresare și Reziliență și avertizează că pierderea a aproximativ 10 miliarde de euro reprezintă un eșec al întregului sistem administrativ, nu doar al unui partid sau guvern.
România a pornit în 2021 cu o alocare de 29,2 miliarde de euro prin PNRR, sub formă de granturi nerambursabile și împrumuturi. Cinci ani mai târziu, după renegocieri succesive, valoarea Planului a fost redusă la aproximativ 20 de miliarde de euro, iar suma încasată efectiv a rămas sub 13 miliarde.
„Așadar, în cinci ani, statul român a pierdut ireversibil 10 miliarde de euro!”, scrie profesorul Dan Voiculescu într-o postare publicată pe blogul său.
Acesta subliniază că, pe durata implementării PNRR, România a avut șase guverne, în formule și combinații politice diferite. În aceste condiții, responsabilitatea pentru ratarea finanțării nu poate fi atribuită exclusiv unei singure formațiuni politice sau unui anumit executiv.
Potrivit profesorului Dan Voiculescu, pierderea celor 10 miliarde de euro și incertitudinile privind atragerea sumelor rămase disponibile reprezintă dovezi ale unei administrații „ineficiente, confuze, incompetente, care se autosabotează constant”.
Printre principalele cauze ale eșecului sunt indicate licitațiile pregătite defectuos, incapacitatea administrativă cronică de a ține pasul cu dinamica pieței libere și supracontractarea proiectelor. De la instituțiile mici până la cele mai importante structuri ale statului au fost asumate investiții fără o evaluare realistă a capacității de implementare.
Dan Voiculescu avertizează că simpla căutare a unui vinovat și transformarea acestuia într-un țap ispășitor nu vor rezolva problemele structurale ale administrației. O asemenea reacție ar permite continuarea acelorași practici și ar lăsa România „la fel de eșuată instituțional”.
Alternativa este realizarea unei analize profunde și apolitice a sistemului public, identificarea mecanismelor care nu funcționează, eliminarea redundanțelor legislative și administrative și introducerea unor garanții împotriva incompetenței, iresponsabilității și politizării excesive a funcțiilor publice.
„Știu, varianta a doua este foarte dificilă. Unora le pare imposibilă”, afirmă profesorul Dan Voiculescu, care atrage atenția că România trebuie să își asume responsabilitatea pentru propriul destin.
„Dacă nu ne luăm în serios responsabilitatea față de propriul destin, ne va fi cu adevărat imposibil să fim respectați, prosperi, români și europeni demni, parteneri egali, nu rude sărace”, concluzionează acesta.
