România își consolidează poziția de nod strategic pe noua hartă energetică a Europei, prin investiții majore în infrastructură și prin participarea activă la inițiativele regionale majore, precum Coridorul Sudic și proiectul BRUA. Un exemplu central al acestei transformări este gazoductul Tuzla–Podișor, o magistrală de peste 300 km destinată preluării gazelor din Marea Neagră, aflată în prezent într-un stadiu de execuție de peste 99%, conform Sebastian Burduja.
Cu o investiție de peste 500 de milioane de euro, proiectul este finalizat înainte de termen și urmează să fie recepționat oficial în următoarele 60 de zile. Gazoductul respectă cele mai exigente standarde tehnice și de mediu și reprezintă o infrastructură critică pentru securitatea energetică a țării și a regiunii.
Beneficii majore pentru România și Europa:
- Acces la gaze naturale pentru aproximativ 185.000 de români și 523 de instituții publice din localitățile străbătute de conductă;
- Capacitate de a transporta gaze lichefiate (LNG) din Turcia, Azerbaidjan și Grecia către piețele europene, contribuind semnificativ la diversificarea surselor și la reducerea dependenței energetice;
- Infrastructură vitală pentru preluarea gazelor extrase prin proiectul Neptun Deep, poziționând România drept cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Obstacole depășite cu succes
Proiectul a fost susținut ferm de autoritățile române, în ciuda unor contestații din partea organizațiilor de mediu. Recent, Curtea de Apel Cluj a respins definitiv cererea de suspendare a lucrărilor înaintată de Bankwatch, confirmând legalitatea și importanța strategică a gazoductului.
„Securitatea energetică a României nu este negociabilă”, a transmis Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe Linkedin.
Cu finalizarea gazoductului Tuzla–Podișor, România face un pas esențial spre consolidarea independenței sale energetice și spre afirmarea ca lider regional într-un context geopolitic tot mai tensionat.
Comentează