Premium
Noile state central şi est-europene membre ale Uniunii Europene, printre care si Romania, vor fi foarte probabil supuse presiunilor pentru a prelua din povara reprezentată de creşterea numărului de solicitanţi de azil, care în prezent este suportată de ţări ca Germania şi Suedia, relatează luni Turkish Weekly pe site-ul său.
Cancelarul german Angela Merkel a obţinut săptămâna trecută sprijin din partea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ce urmează să prezinte în viitorul apropiat noi propuneri privind imigraţia. Măsurile ar putea include o schemă de distribuire a solicitanţilor de azil între toate statele membre ale UE.
Germania şi Suedia soluţionează aproape 45% din totalul cererilor de azil la nivelul Uniunii Europene, a declarat la summitul UE de săptămâna trecută Angela Merkel, care s-a pronunţat pentru o schemă-pilot care ar face obligatorie pentru cele 28 de state ale UE împărţirea mai echitabilă a numărului de refugiaţi sosiţi în UE.
Un raport publicat de Oficiul de statistică al UE (Eurostat) în luna martie arată că mai mult de o jumătate de milion de persoane, dintre care 20% sirieni, au cerut anul trecut azil politic în Uniunea Europeană, nivel record în creştere cu 44% faţă de anul 2013. În total, 626.000 de cereri de azil în Uniunea Europeană au fost înregistrate în 2014, cu 191.000 mai multe decât în anul anterior. Numărul solicitanţilor de azil sirieni a crescut cu 72.000, fiind de 123.000 anul trecut.
Germania a fost anul trecut prima destinaţie a solicitanţilor de azil, înregistrând o treime din totalul cererilor de azil din UE şi fiind urmată de Italia şi Franţa (fiecare primeşte circa 10% din cererile de azil de la nivelul Uniunii). România a înregistrat anul trecut 1.545 cereri de azil (0,2% din totalul cererilor de azil primite la nivelul întregii UE), cu 50 mai multe decât în 2013. Dintre ele, 615 au fost prezentate de cetăţeni sirieni, 280 de afgani şi 210 de irakieni.
Dacă însă se raportează numărul solicitanţilor de azil la populaţia ţării de destinaţie, pe primul loc se situează Suedia, cu 8,4 solicitanţi de azil la 1.000 de locuitori, urmată de Ungaria (4,3 solicitanţi de azil la 1.000 locuitori), Austria (3,3 solicitanţi la 1.000 de locuitori) şi Malta (3,2 solicitanţi la 1.000 de locuitori). Ratele cele mai reduse s-au înregistrat în Portugalia (practic, aproape zero), Slovacia şi România (acestea două din urmă cu o rată de 0,1 solicitanţi de azil la 1.000 de locuitori).
Siria, cu 122.800 solicitanţi de azil, a rămas principala ţară de origine a solicitanţilor de azil în UE, ea fiind urmată de Afganistan (41.300 solicitanţi de azil sau 7% din numărul total de solicitanţi). Pe poziţia a treia, cu 37.900 solicitanţi de azil (6% din totalul UE), se situează Kosovo.
Din cele 360.000 de decizii luate de statele membre anul trecut, 163.000 au fost pozitive, în urma lor acordându-se statutul de refugiat sau un regim de protecţie provizoriu. Aproape o treime dintre aceste decizii au fost luate în favoarea unor cetăţeni sirieni.
