Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

România are de încasat creanțe de 716 mil. dolari și 1,5 mld. ruble transferabile (Document)

facebook.com
creante strategii

Creanţele României provenite din operaţiunile de export, cooperare economică internaţională şi alte acţiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989 erau, la finele anului trecut, 716.199.303,61 dolari pe relaţia devize convertibile și de 1,522 mld. ruble transferabile.

Sumele menţionate sunt rezultatul acordurilor comerciale şi guvernamentale de credit pe termen mediu şi lung, încheiate de statul român cu alte state, în principal din Africa, Asia şi America Latină înainte de 31 decembrie 1989, arată un document al Ministerului Finanțelor.

Vezi și: Raed Arafat anunță MODIFICAREA legii, după cazul Caracal: Când ai sunat la 112 ți-ai dat acordul că vei fi localizat

Din suma totală de 716,2 milioane dolari SUA pe relaţia devize convertibile, 474,9 milioane dolari SUA (66,30%) reprezintă creanţe soluţionate şi reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului şi care se află în diferite stadii de încasare (Irak, R.D. Congo, R.P.D. Coreeană, Guineea, Mozambic) iar 241,3 milioane dolari (33,70%) reprezintă creanţe care nu au fost soluţionate până în prezent (Sudan, Libia, Nigeria, R. Centrafricană, Somalia şi Tanzania), relatează mediafax.

În perioada ianuarie – decembrie 2018 s-au încasat în contul creanţelor României 60 milioane dolari.

Recuperarea creanelor este influențată de dificultăţile majore de ordin economic, financiar şi valutar cu care se confruntă unele ţări africane, ale căror debite către România însumează 183,2 milioane dolari SUA (75,92% din totalul creanţelor nereglementate în prezent), calificate ca eligibile pentru a primi asistenţă conform iniţiativei HIPC (ţări cu grad înalt de îndatorare, cele mai sărace din lume): Sudan, R. Centrafricană, Somalia, Tanzania, precum și faptul că unele țări debitoare, care fac parte deja din programul HIPC, la categoriile de "ţări afectate de conflicte" şi "ţări post conflicte", care urmează să primească sprijin financiar suplimentar din partea organismelor internaţionale: R. Centrafricană, Somalia, Sudan.

Pe relația ruble transferabile, apare refuzul categoric al autorităţilor cubaneze, ţară care deţine 100% din creanţele României în ruble transferabile, de a accepta începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA şi pentru stabilirea unor modalităţi de rambursare a obligaţiilor sale valutare, arată documentul.

Cea mai mare sumă în valută pe care România o are de încasat este din Irak, de 461,5 milioane de dolari, urmat de Sudan cu 169,8 milioane dolari, Libia cu 45,5 milioane de dolari, Nigeria cu 12,5 milioane dolari și alte țări africane, cu sume între 10 milioane de dolari și sub 100.000 de dolari. Din RPD Coreeană România are de recuperat m546.952 dolari.

Cu Sudan, Libia, Nigeria, Republica Centraficană, Somalia și Tanzania datoriile nu au fost negociate, în vederea reglemetării, suma totală fiind de 241 de milioane de dolari.

În perioada ianuarie – decembrie 2018 s-au încasat în contul creanţelor României 60 milioane dolari.

Relația cu Cuba este marcată de faptul că poziția guvernului cubanez a fost de anulare 100% atâta timp cât rubla transferabilă a încetat să mai existe după desființarea CAER.

La 12 decembrie 2015, Cuba a ajuns la un acord cu 14 din cele 20 de țări creditoare ale Clubului de la Paris cu privire la datoria restantă în sumă de 11,1 miliarde dolari SUA, prin care creditorii au fost de acord să anuleze o parte din datorie (90%), dobânzile aferente și penalitățile de întârziere și reeșalonarea datoriei rămase pe o perioadă de 18 ani, după transformarea unei părți considerabile în fonduri de dezvoltare locală.

Deși România a solicitat Clubului de la Paris includerea României, alături de țările membre, la negocierile care au avut loc între Clubul de la Paris și partea cubaneză, din discuțiile care s-au purtat cu reprezentanții Clubului a reieșit că procesul negocierilor cu partea cubaneză a fost foarte rapid, astfel încât nu s-a formulat o întrebare la nivel oficial privind participarea României ca observator la reuniunile Grupului Creditorilor Cubei din cadrul Clubului de la Paris.

Singurele țări foste membre CAER care au reușit soluționarea creanțelor în Cuba sunt Rusia și Slovacia, succesul negocierilor în cazul Slovaciei datorându-se contribuției personale a premierului Robert Fico. Polonia, Ungaria, Bulgaria nu și-au reglementat creanțele faţă de Republica Cuba, problema principală fiind conversia datoriei într-o valută convertibilă, datorită dispariției rublei transferabile odată cu dizolvarea CAER. Conform modelului de reglementare adoptat de Clubul de la Paris și al celorlalte țări membre CAER care au reușit reglementarea creanțelor față de Cuba (Rusia și Slovacia) nu au fost luate în calcul dobânzile și dobânzile de întârziere.

Guvernul a decis, printr-o hotărâre din 2016, ca începerea negocierilor și recuperarea datoriei din Cuba într-o formulă comparabilă cu cea convenită de țările membre ale Clubului de la Paris, Rusiei și Slovaciei.

Răspunsul oficialilor cubanezi a fost că politica actuală a guvernului este de ștergere în totalitate a datoriilor exprimate în ruble transferabile, având în vedere că această monedă nu mai există.

În relația cu fostele state CAER, datoria Cubei în ruble transferabile a fost soluționată prin ștergere cu Germania, Rusia, Mongolia, Vietnam și Slovacia, este nesoluționată față de România, Bulgaria și Polonia, există un acord semnat cu Slovacia, care vizează valuta forte aflată în conturile din Cuba, înainte de 1990, și este nesoluționată cu Cehia și Ungaria, care au avut depozite în valută forte.

Conform documentului, ministrul român al finanțelor Eugen Teodorovici a propus să fie valorificate unele facilități medicale și de cercetare din țara noastră prin realizarea unor proiecte comune în domeniul oncologiei, diabetologiei și famaceutic, care să permită României să realizeze venituri compensatorii față de datoria Cubei și să găsească soluții pentru tratamentele contra cancerului.

În acest sens s-a agreat constituirea unui grup de lucru, la nivel tehnic, care va analiza posibilitățile de cooperare în domeniul medical și farmaceutic. După vizita ministrului Teodorovici în Cuba, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul României, Ricardo Cabrisas Ruiz, vcepreședintele Consiliului de Miniștri și mnistrul Economiei și Planificării, a arătat că partea cubaneză dorește să se mențină linia de separație între problema datoriei Cubei față de România și cooperarea bilaterală.

La momentul dispariției CAER valoarea unei ruble transferabile era de circa un dolar.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.