Premium
Anul trecut, 41% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, România fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul de educaţie terţiară, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), informează Agerpres.
În condiţiile în care statele membre UE şi-au stabilit ca obiectiv creşterea la 45% a procentului populaţiei UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare complete până în 2030, cel mai scăzut procent al populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (25%), Italia (29%), Ungaria (31%), Bulgaria şi Cehia (ambele cu 33%), iar cel mai ridicat în Luxemburg (61%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 58%), Lituania (56%) şi Olanda (52%).
Deja 11 state membre UE şi-au îndeplinit obiectivul pentru 2030 privind nivelul de educaţie terţiară: Belgia, Danemarca, Irlanda, Spania, Franţa, Cipru, Lituania, Luxemburg, Olanda, Slovenia şi Suedia.
Educaţia terţiară este nivelul de educaţie oferit de universităţi, universităţi tehnice, institute de tehnologie şi alte instituţii care acordă diplome academice sau certificate de competenţă profesională superioară.
Există o diferenţiere clară pe genuri în rândul celor cu educaţie terţiară: un procent mai ridicat de femei (46%) cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, comparativ cu bărbaţii (35%). Deşi procentul bărbaţilor cu educaţie terţiară a crescut în ultimii zece ani, ritmul de creştere a fost mai lent decât în cazul femeilor. Ca rezultat, disparitatea între femei şi bărbaţi a urcat la 10,8 puncte procentuale (pp), de la 9,4 pp în 2011.
Analizând diferenţele dintre grupele de vârstă care deţine diplome în învăţământul terţiar, există o diferenţă clară: 36% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 54 de ani avea studii superioare complete, faţă de 22% în cazul celor cu vârsta între 55 şi 74 de ani.
Cele mai mari diferenţe între grupele de vârstă erau în Irlanda (25pp), Luxemburg şi Cipru (ambele cu 24pp), Polonia (22pp) şi Malta (21pp). La polul opus, diferenţe sub zece puncte procentuale erau în: Bulgaria şi Ungaria (ambele cu 9pp), Germania şi Estonia (ambele cu 6pp).
