În Europa Centrală și de Est, țările care au adoptat euro se finanțează mai ieftin, iar efectul ajunge la populație. În România, dobânzile mai ridicate se traduc în credite mai scumpe și presiune pe bugetul public. Analize economice arată că dobânzile mai mari la datoria publică și la credite îi costă anual pe români sume uriașe. În timp ce alte state din regiune plătesc mai puțin după trecerea la euro, în România diferența se vede direct în rate, impozite și investiții mai puține.
În Ungaria și România, două state cu deficite bugetare ridicate și presiuni economice evidente, moneda unică este din nou discutată ca instrument de stabilizare financiară și reducere a poverii dobânzilor.
FAZ: Euro reaprinde calculele politice în estul Europei
Banca Centrală Europeană și-a exprimat recent intenția de a consolida rolul internațional al euro, inclusiv prin extinderea liniilor sale de credit către mai multe bănci centrale. Iar din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, euro a devenit mijloc legal de plată în 21 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit Deutsche Welle, citează Rador Radio România.
Cu alte cuvinte, moneda comună nu mai este o excepție, ci obișnuință, scrie cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, într-o amplă analiză consacrată modului în care țările din estul Europei privesc rolului monedei comune în actualul context economic.
Adevărul despre controlul monetar: chiar mai avem leul sub control?
FAZ începe notând că dezbaterea a prins viteză inclusiv în Ungaria, unde liderul opoziției, Peter Magyar, a cerut evaluarea oportunității adoptării euro. ”Sondajele îl dau cu șanse reale de a-l învinge pe premierul Viktor Orbán, cunoscut pentru pozițiile sale eurosceptice”, notează cotidianul german
În România, mai scrie FAZ, președintele Nicușor Dan a pledat deschis pentru moneda unică, pe care o consideră avantajoasă pentru economie.
”Însă în ambele cazuri, introducerea euro rămâne, cel puțin pe termen scurt, improbabilă, în condițiile în care criteriul deficitului bugetar de 3% este depășit cu mult”.
Dar tocmai aceste deficite ar putea, în mod paradoxal, să explice reaprinderea interesului pentru euro. Argumentul central este că statele membre ale zonei euro se pot împrumuta semnificativ mai ieftin, iar diferențele nu sunt marginale, ci de ordinul miliardelor, explică FAZ.
Avantajele majore ale monedei comune europene
Publicația o citează pe analista financiară Eszter Gárgyán, de la UniCredit, care a comparat randamentele obligațiunilor de stat și ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est. Concluzia sa este că țările care au adoptat euro beneficiază de costuri de finanțare mult mai reduse decât cele din afara uniunii monetare.
”Într-un scenariu ipotetic pentru anul 2025, România ar fi economisit aproximativ 1 la sută din PIB la plata dobânzilor dacă ar fi fost deja membră a zonei euro, iar Ungaria chiar 1,7 la sută din PIB. Mai mult, grație dobânzilor reduse, economiile reale ar fi putut fi și mai mari”, explică analista.
Acest argument cântărește cu atât mai greu cu cât ”ambele țări se confruntă cu o creștere economică modestă, dobânzi de politică monetară ridicate și deficite bugetare de peste 5 la sută. În România, situația este complicată suplimentar de o inflație persistentă, apropiată de 10 la sută”, subliniază analiza FAZ.
Dobânzi duble la credite: cât ne costă leul în fiecare an
Aceeași logică este susținută și de Fritz Mostböck, economist-șef al Erste Group. El invocă prognozele Comisiei Europene, potrivit cărora statele din afara zonei euro vor avea în 2025 costuri medii ale dobânzilor de circa 6 la sută la datoria publică, în timp ce țările din Europa Centrală și de Est care folosesc euro se situează la aproximativ 3 la sută sau chiar sub acest nivel.
”Important este că beneficiile nu s-ar opri la nivelul bugetului de stat, ci și companiile ar avea acces la credite mai ieftine, cu efect direct asupra investițiilor și competitivității”, spune analistul citat de FAZ.
”Un alt aspect subliniat este că avantajele euro nu apar brusc, în ziua aderării, ci se manifestă treptat, pe parcursul procesului de convergență. Experiențele recente din Bulgaria și Croația arată că apropierea de condițiile financiare ale zonei euro începe încă din faza de pregătire, cu efecte pozitive asupra costurilor de finanțare”.
Doar șase state fără euro: de ce suntem încă acolo
În prezent, scrie influentul ziar german, există șase state membre UE care nu folosesc euro: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca, aceasta din urmă având o derogare oficială.
Deși toate celelalte state sunt obligate, teoretic, să adopte moneda unică, calendarul rămâne deschis. În Polonia și Cehia, rezistența politică este puternică, în pofida integrării economice profunde cu zona euro. ”De remarcat este că tocmai Polonia, cu un deficit bugetar de peste 6 la sută, ar putea fi unul dintre principalii beneficiari ai unor dobânzi mai scăzute”.
De ce românii plătesc rate mai mari decât vecinii din zona euro
Analistul Mostböck pune sub semnul întrebării și argumentul tradițional al suveranității monetare. Potrivit lui, ”datele recente arată că și statele cu monedă proprie au avut dificultăți în a controla eficient șocurile globale”. În plus, potrivit expertului citat de FAZ, realitatea economică erodează oricum această suveranitate, câtă vreme aproximativ jumătate din datoriile companiilor cehe sunt deja denominate în euro. Aceasta înseamnă că politica BCE influențează în mod direct costul creditării.
În Ungaria, trei din patru cetățeni ar susține înlocuirea forințului cu euro, fie imediat, fie la o dată clar stabilită. Viktor Orban respinge însă ideea, susținând alternativ că euro este potrivit doar pentru economii puternice. El avertizează că Uniunea Europeană s-ar putea destrăma, scrie cotidianul de la Frankfurt.
”În România, pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan admite că aderarea nu este realistă pe termen scurt, dar nu exclude ca tema să revină în prim-plan la alegerile din 2028, așa cum s-a întâmplat înaintea aderării la NATO și UE. Aproape două treimi dintre români susțin deja moneda unică”, mai scrie ”Frankfurter Allgemeine Zeitung”.
Ziarul amintește în final și de situația inedită a Muntenegrului. Această țară, deși nu este încă membră a UE, folosește deja euro în mod unilateral. Comisia Europeană preconizează o posibilă aderare a statului balcanic la UE până în 2030.
”Cine dorește să adere oficial la zona euro în intervalul 2030–2032, va trebui, din cauza procedurilor îndelungate, să le inițieze chiar în acest an. Spre deosebire de alte state, în Muntenegru nu ar exista însă controverse legate de renunțarea la moneda națională, dat fiind că aceasta a dispărut deja din viața cotidiană”.
Comentează