Nivelul de trai în România se poate îmbunătăţi în acelaşi timp cu atingerea unor obiective ambiţioase în domeniul climatic, iar ţara poate deveni un lider în regiune în ceea ce priveşte creşterea durabilă şi favorabilă mediului, a declarat, marţi, Marina Wes, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană.
"Trăim în vremuri foarte dificile. Războiul din Ucraina şi criza energetică rezultată, împreună cu instabilitatea globală crescândă, sunt printre provocările profunde cu care se confruntă regiunea. În asemenea vremuri este greu să te gândeşti la măsuri îndrăzneţe în direcţia schimbărilor climatice, însă acestea sunt necesare acum mai mult decât oricând. Aşa cum am menţionat, schimbările climatice au deja un impact devastator şi fac ca alte crize să fie şi mai dificile. În România, temperaturile în creştere şi valurile de căldură din ce în ce mai frecvente reprezintă pericole la adresa oamenilor, economiei şi infrastructurii. Pierderile anuale din cauza inundaţiilor, numai acestea se estimează a se ridica la circa 2 miliarde de euro pe an", a spus Wes la evenimentul de lansare a Raportului de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România al Grupului Banca Mondială, conform Agerpres.
Ea a precizat că acesta este primul raport al Băncii Mondiale privitor la o ţară membră a Uniunii Europene, "o ţară cu venituri mari".
"Cred cu putere că România poate deveni un lider în regiune şi dincolo în ceea ce priveşte creşterea durabilă şi favorabilă mediului. Raportul prezintă opţiunile de care dispune România pentru a răspunde la criza climatică şi cred că, per ansamblu, mesajul este unul pozitiv. Nivelul de trai se poate îmbunătăţi în acelaşi timp cu atingerea unor obiective ambiţioase în domeniul climatic. Asta va necesita un mix de reforme structurale, sociale şi economice precum şi investiţii eficace de folosire a fondurilor publice şi private şi europene", a afirmat directorul BM.
Marina Wes a menţionat că raportul propune un traseu pentru ajungerea către neutralitatea emisiilor până în 2050 şi subliniază domenii prioritare de acţiune, care vor fi esenţiale în această direcţie.
"Vreau să subliniez că noi, la Grupul Banca Mondială, suntem pregătiţi să sprijinim rolul de lider al României în perioada următoare şi aşteptăm cu plăcere să întărim colaborarea noastră care deja este bună, puternică", a punctat Wes.
La rândul său, Marc Sadler, lider de program, Dezvoltare sustenabilă şi infrastructura la Banca Mondială, coordonator al raportului, a afirmat că prima concluzie este că România a luat "nişte măsuri extraordinare" în ultimele decenii şi că, deşi rămân în continuare dificultăţile de ordinul durabilităţii în economie, traiectoria este una bună.
"Emisiile, de asemenea, s-au redus între 1990 şi 2018. Deja se reduseseră cu 53%. În 2021 erau la 72%, dar erau anii Covidului. Oricum, România este foarte departe pe traseul către ţinta de zero emisii. Vorbim despre emisii aici, în principal de energie(...) Dacă ne uităm să vedem unde se folosesc energiile generatoare de carbon evident, în primul rând, ne uităm la transport şi industrie şi nu neapărat la generarea de electricitate în sine. Ştirea bună aici este că, chiar şi cu tehnologiile existente şi cu un punct de vedere foarte conservator asupra tehnologiilor viitoare, cum este hidrogenul, există o traiectorie clară. În contextul a ceea ce ne aşteptăm să fie o dublare a cererii de energie în general (...) Trebuie reţinut că emisii zero nu înseamnă efectiv emisii zero. Ceea ce înseamnă este că sunt unele domenii care vor continua să aibă emisii şi alte părţi ale economiei unde va fi absorbit carbonul", a explicat Sadler.
El a adăugat că România are oportunitatea să tripleze nivelul de trai până în 2050, pe baza traseelor, politicilor şi investiţiilor.
"Oportunităţile create de economia verde în România există deja, însă acestea trebuie folosite mai mult. Aşa cum am identificat în această parte a raportului, în centrul tranziţiei sunt totuşi oamenii. Condiţia crucială pentru o tranziţie verde este că trebuie să existe o forţă calificată de muncă pentru a lucra în aceste industrii verzi şi pregătirea personalului va fi o parte esenţială. Importanţa tranziţiei este să fie una justă, să nu lăsăm pe nimeni în urmă, cum să facem să ne îndreptăm către anul 2050 în aşa fel încât să ne asigurăm ca cei vulnerabili, cei defavorizaţi, să aibă oportunitatea de a-şi ridica nivelul de trai", a afirmat oficialul Băncii Mondiale.
Mark Sadler a semnalat că vor exista şi costuri, însă, în opinia sa, cuvintele potrivite ar fi "investiţii în noua economie verde".
"Dacă ne uităm la cifre, nu numai pe partea de adaptare ci în special pe partea de industrie şi tranziţie, vedem 355 miliarde de acum până în 2050. Mesajul important este că, dacă ar fi făcute într-o economie brown (maro), cu alte cuvine în mod business as usual, nota de plată ar fi una de 300 de miliarde. Deci diferenţa este de doar 55 de miliarde", a precizat Sadler.
Totodată, el a menţionat că este prioritară coordonarea guvernamentală, deoarece este extrem de dificil ca un minister, o instituţie să răspundă singură la aceste provocări.
Banca Mondială a lansat marţi Raportul de ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România (RTCD). România este prima ţară din Uniunea Europeană pentru care Banca Mondială elaborează această analiză despre cum poate să îşi atingă obiectivele de climă cu orizont de timp 2030, respectiv 2050.
Comentează