Sectorul agricol a contribuit în 2024 cu 1,2% la Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul din 2009, potrivit datelor publicate de Eurostat. O creștere discretă la nivel european, dar cu diferențe vizibile de la o țară la alta.
În partea superioară a clasamentului se află Grecia, unde agricultura cântărește 3,2% din PIB, urmată de România, cu 2,5%, și Spania, cu 2,3%. Sunt economii în care câmpul încă are greutate, la propriu și la figurat. Bulgaria, Italia și Croația vin imediat după, fiecare cu o pondere de 1,8%.
La polul opus, în 12 state membre contribuția agriculturii scade sub pragul de 1%. Cele mai mici valori sunt înregistrate în Luxemburg și Malta, unde sectorul agricol abia atinge 0,2% din PIB. Practic, o prezență simbolică în arhitectura economică.
Privind evoluția din ultimii 15 ani, tabloul devine mai nuanțat. În 15 state membre, ponderea agriculturii în PIB a crescut. Grecia conduce detașat, cu un plus de 0,9 puncte procentuale, urmată de Letonia, cu 0,6 pp, și Spania, cu 0,5 pp.
România, deși rămâne peste media UE ca pondere a agriculturii în economie, înregistrează una dintre cele mai abrupte scăderi față de 2009, minus 2,2 puncte procentuale. Și Bulgaria pierde 1,4 pp, iar Malta și Croația câte 0,7 pp.
Datele arată, în esență, o Europă agricolă cu două viteze. În unele state, agricultura își consolidează rolul strategic. În altele, inclusiv în România, sectorul rămâne important ca pondere, dar influența sa relativă în economie s-a subțiat vizibil în ultimii ani.
Comentează