Premium
România, la fel ca întreaga Europă, se confruntă cu o inflație galopantă, iar perspectivele economice nu sunt strălucite. Odată cu reducerea inflației, există un risc uriaș ca România să intre în recesiune, crede economistul Christian Năsulea.
Profesor de economie la Universitatea București, Christian Năsulea vorbește, într-un interviu pentru Adevărul, despre situația și despre perspectivele economice ale României. În acest an, el a realizat, alături de alţi profesori de la ASE Bucureşti şi UBB Cluj, un studiu privind creşterea preţurilor şi erorile care au determinat acest lucru. Studiul face parte dintr-o cercetare care a fost coordonată de Epic Center Network, o reţea de institute cu sediul la Londra şi care are diverse colaborări şi oferă consiliere Parlamentului European, Comisiei Europene şi Marii Britanii.
Câteva luni mai târziu, România se confruntă cu aceleași probleme. Situația s-a agravat chiar, iar toate prognozele privind inflația au fost date peste cap.
„Avem o problema majoră. Ținta de inflație pe care o dădea BNR era de 2,5% și noi avem 16% în acest moment. Cred că am ratat ținta foarte serios în momentul acesta, iar lucrul ăsta o să se reflecte negativ în foarte multe domenii”, atenționează profesorul.
Situația este cu atât mai interesantă cu cât, spune Christian Năsulea, Banca Națională a României a reacționat exemplar în lupta cu inflația. De altfel, spune profesorul, a reacționat chiar mai bine la această provocare decât a făcut-o Banca Centrală Europeană. O bună parte din inflația cu care se confruntă acum Europa, inclusiv România, ar fi cauzată și de ezitările instituției bancare europene.
„Din păcate, pentru o țară ca România, rezultatul acestei situații este că și la noi este încurajat comportamentul iresponsabil, pentru că românii folosesc foarte mult euro ca monedă de schimb”, susține profesorul.
Când s-ar putea domoli inflația
Dacă BNR va continua aceeași politică și nu vor apărea și alte cutremure economice la nivel european, inflația ar putea să înceapă să scadă în curând. Asta nu înseamnă însă că situația va fi roz la nivel economic.
„S-ar putea ca inflația să fie temperată înainte de sfârșitul anului. Adică s-ar putea să nu vorbim de cifre care să depășească 17% pe datele oficiale. Adică există o șansă dacă politica BNR își face treaba în continuare, dacă nu mai apare vreun alt șoc pe piețe care să determine creșteri neașteptate pe vreo categorie de produse anume. Așa s-ar putea să ajungem în martie cu o inflație care să fie, aș spera, sub 16%”, mai spune el.
Cu toate acestea, următoarea perioadă va fi caracterizată mai cu seamă de incertitudini și riscuri. Inflația reprezintă marea necunoscută, dar problema cea mare este că puterea de cumpărare și nivelul de trai al populației vor continua să scadă. În acest context, evoluția prețurilor energiei va fi extrem de importantă, pentru că noi creșteri ale cotației gazelor și energiei electrice ar pune presiune și ar alimenta și mai mult inflația.
Din lac în puț
Vestea proastă e că, și dacă România scapă de inflație, cel mai probabil, va intra automat în recesiune. Acestea sunt, de fapt, cele două extreme între care oscilează întreaga Europă. Tocmai măsurile dure anti-inflație pot conduce foarte ușor la recesiune, arată profesorul.
Evident, nici inflația, și nici recesiunea nu sunt bune pentru economie. Există însă tot mai multe voci care spun că dușul rece al recesiunii ar fi necesar pentru a opri inflația care ruinează populația și că va duce la scăderea prețurilor. Pe de altă parte, există reversul medaliei: recesiunea înseamnă și risc ridicat de criză, șomaj ridicat și probleme sociale într-o perioadă delicată, când avem război la ușă.
Se poate ajunge la situații identice cu cele din timpul crizei care a pornit în 2007 din SUA, când mulți oameni au rămas fără slujbe și fără proprietățile pe care nu au mai putut să le achite băncilor. Ori oamenii dați afară din case ar fi o adevărată bombă cu ceas în toată Europa. Astfel, este esențial ca recesiunea să nu fie nici ea una abruptă și să nu ducă la scăderi catastrofale ale economiei, așa cum există unele prognoze la nivel mondial.
„Recesiunea despre care se vorbește, pe toate calculele făcute de experții care lucrează pe domeniul acesta, este greu de evitat. În foarte multe prognoze se vorbește oricum de o recesiune, recesiunea de baza, cea de două trimestre. Și argumentele colegilor cu care am discutat sunt greu de refuzat. S-ar putea ca dușul rece al recesiunii să fie necesar tocmai ca să putem opri inflația. E posibil ca oamenii, consumatorii, în lipsa acestui duș rece, să nu se responsabilizeze. Și atunci, în lipsa responsabilizării, este posibil să vedem inflație cu două cifre și anul viitor, ceea ce ar fi foarte rău, poate chiar mai rău”, susține profesorul.
În opinia sa, principalele soluții pentru a nu se ajunge la o adevărată criză ar fi trecerea la exploatarea unor noi zăcăminte de gaze care să ducă la ieftinirea energiei și implicit la scăderea prețurilor, investițiile susținute în infrastructură, reducerea cheltuielilor bugetare, și, desigur, o continuare a politice monetare ferme a BNR.
