Premium
Se așteaptă ca, începând cu data de 1 iamnuarie 2023, România să adere la Spațiul Schengen cu frontierele sale terestre și fluviale, urmând ca frontierele aeriene de pe aeroporturi să adere începând cu data de 1 martie. Informația a fost transmisă de vicepremierul român, Hunor Kelemen, cu ocazia unei conferințe de presă desfășurate joi, la Arad, relatează Hungary Today preluat de Rador.
Hunor Kelemen, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR/RMDSZ) a declarat că, în privința aderării la Schengen, Uniunea Europeană nu impune decât condiții de ordin tehnic or, România a îndeplinit deja aceste condiții încă din 2011. El a adăugat că, la vremea aceeea, era el însuși membru în guvern atunci când Comisia Europeană a informat guvernul român în legătură cu acest lucru. El a mai spus că, de atunci, țara nu a putut adera din cauză că unele state membre au apelat la dreptul lor de veto.
El a subliniat că Franța și Germania sunt deja de acord cu aderarea și nu este la curent cu opoziția din partea Finlandei. Mai există o oarecare opoziție în Olanda, dar și ei sunt înclinați să accepte aderarea, a spus el, adăugând că se așteaptă ca, în lunile următoare, premierul olandez Mark Rutte să viziteze țara.
„Sunt convins că și Olanda a înțeles că o blocadă bazată pe niște criterii care nu au nimic de-a face cu criteriile tehnice de aderare la Schengen nu se justifică”, a subliniat Hunor Kelemen.
Politicianul a mai subliniat că, până la sfârșitul anului, Comisia Europeană va verifica din nou dacă România întrunește criteriile tehnice și se speră că totul va fi găsit în ordine. În acest caz, România ar urma să adere la Spațiul Schengen împreună cu Bulgaria și cu Croația în luna ianuarie, ceea ce va permite circulația fără verificarea documentelor la frontiera româno-ungară. Hunor Kelemen a mai spus că, în cazul în care țara va adera, România va răspunde pentru oprirrea fluxului de migranți la frontierele externe ale Spațiului Schengen. Totuși, țara este pregătită pentru acest lucru.
Răspunzând întrebării unui jurnalist, Hunor Kelemen s-a referit și la povestea cu primarul șovin din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, care a ordonat eliminarea insemnelor ungare de pe un stand cu cozonac secuiesc (Kürtőskalác) și înlocuirea lor cu un steag românesc, iar atunci când viceprimarul Pap Zsolt Istvan le-a cerut comercianților să dea jos steagurile, el l-a demis pe viceprimar.
Politicianul a spus că primarul din Baia Mare a încercat să-l demită pe viceprimarul maghiar, dar nu a reușit. El a adăugat că, la fel ca și cuvintele ‚hotdog’ sau ‚kebab’, Kürtőskalác este cunoscut de toată lumea sub acest nume, fiind scris în limba maghiară chiar și pe standurile de la București, unde nimeni nu dă atenție acestui lucru.
