România se situează pe ultimele locuri în ceea ce priveşte prevalenţa principalelor droguri consumate pe continent şi se află mult sub media europeană în ceea ce priveşte mortalitatea asociată consumului de droguri, se evidenţiază în 'Tabloul de bord privind drogurile' al UE făcut public marţi cu ocazia lansării 'Raportului european privind drogurile 2017: Tendinţe şi evoluţii - România în context european'.
Potrivit unui comunicat de presă al ANA, piaţa drogurilor reliefează faptul că principalele tipuri de droguri capturate în România sunt canabisul, heroina, cocaina, amfetaminele şi MDMA. Ca şi în celelalte state membre ale UE, canabisul este cel mai utilizat drog, cu un consum concentrat în rândul populaţiei de tineri adulţi (15-34 ani). Toate celelalte tipuri de droguri au o prevalenţă limitată în rândul populaţiei generale.
ANA arată că prevalenţa consumului de droguri ilicite în rândul populaţiei adulte din România a crescut progresiv în perioada 2004-2013, rămânând însă scăzută, comparativ cu alte ţări europene.
De asemenea, al cincilea studiu ESPAD (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) realizat în anul 2015, în rândul elevilor de 15-16 ani din 35 de ţări, confirmă canabisul drept cel mai prevalent drog utilizat de populaţia şcolară din România, indicând o creştere, la nivel naţional, a prevalenţei de-a lungul vieţii a acestui tip de consum în rândul elevilor cu vârsta de 16 ani. Pe de altă parte, prevalenţa de-a lungul vieţii pentru consumul de canabis este, în România, doar la jumătate faţă de media ESPAD. Piaţa drogurilor din România în context european, la nivelul anului 2015, arată o creştere semnificativă a cantităţii totale de droguri ilicite confiscate de către instituţiile naţionale de aplicare a legii. Produsele din canabis rămân principalele droguri confiscate în România, deşi se înregistrează o scădere a cantităţii totale de canabis confiscate. În anul 2015, România a raportat confiscarea unor cantităţi crescute de heroină, cocaină şi khat, în timp ce cantităţile de stimulante sintetice (MDMA şi amfetamine) confiscate au fost mai mici, comparativ cu anul 2014.
Canabisul a fost substanţa principală consumată de beneficiarii serviciilor de tratament din România, în special în rândul persoanelor admise pentru prima oară la tratament. Datele preluate din reţeaua unităţilor specializate în oferirea de servicii de asistenţă pentru consumul de droguri arată că 94,5% dintre cazurile de persoane care îşi injectează droguri, admise la tratament în anul 2015, au consumat heroina ca drog principal, iar 4,4% au raportat consum de noi substanţe psihoactive. "În contextul celor prezentate anterior, analizele de tendinţă indică o scădere a numărului consumatorilor de opiacee admişi la tratament în România, începând cu anul 2007 şi o creştere a numărului consumatorilor de canabis (începând cu anul 2013), creştere parţial determinată de aplicarea prevederilor noului Cod Penal, prin care este oferită alternativa la închisoare pentru anumite categorii de persoane care au săvârşit infracţiuni la regimul drogurilor, aşa cum este menţionat şi anterior. De asemenea, este în creştere numărul cazurilor de consumatori de canabis care accesează serviciile de asistenţă medicală de urgenţă", se mai spune în comunicat.
Potrivit ANA, în România, în perioada 2011-2013, s-a înregistrat o creştere alarmantă privind notificarea infecţiilor cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) în rândul consumatorilor de droguri injectabile, iar măsurile implementate de autorităţile statului şi organizaţiile neguvernamentale au avut, ca şi consecinţă, o scădere a acestor cazuri în perioada următoare (2014-2015). Conform datelor preluate în Raportul european privind drogurile 2017: Tendinţe şi evoluţii, de la Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor, în anul 2015, rata noilor cazuri de HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile a fost de 7,1 la un milion de locuitori, faţă de 7,7 în anul 2014 (la nivel european rata fiind de 2,4 la un milion de locuitori).
În 2015, ONG-urile au distribuit aproximativ 1,5 milioane de seringi, numărul acestora fiind uşor mai mic, comparativ cu cel înregistrat în anii 2013 şi 2014, conform Agerpres. În ceea ce priveşte rata de mortalitate indusă de consumul de droguri în rândul adulţilor (cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani) aceasta a fost în România, în anul 2015, de 1,6 decese la un milion de locuitori. Această rată este mult mai mică comparativ cu media europeană, de 20,3 decese la un milion de locuitori.
Piaţa drogurilor reliefează faptul că România se situează pe ruta balcanică de traficare a heroinei, ca urmare a localizării sale geografice. Heroina provine din Afganistan şi este traficată, în principal, prin Turcia şi alte ţări balcanice, în România şi apoi în Europa Centrală şi de Vest. Cocaina este transportată din America de Sud în cantităţi mari prin porturile Mării Negre sau rutier şi aerian, din alte state membre ale UE fiind destinată, în principal, pieţelor din afara ţării. Canabisul provine, în special, din Spania, Olanda şi Republica Cehă, intrând pe teritoriul României pe cale rutieră. Chiar dacă începând cu anul 2010 producţia internă de canabis a crescut, cultivarea domestică a canabisului continuă să se menţină la o scară redusă. MDMA/ecstasy şi amfetaminele traficate în România provin din ţările din Europa de Vest (Belgia şi Olanda). Noile substanţe psihoactive provin, în principal, din ţările asiatice şi, de regulă, ajung în România prin curier poştal.
Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a organizat marţi lansarea Raportului european privind drogurile 2017: Tendinţe şi evoluţii - România în context european, la sediul Ministerului Afacerilor Interne.
Evenimentul a avut loc concomitent cu o conferinţă susţinută de reprezentanţii Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) - agenţie a UE pentru droguri, în scopul prezentării oficiale a acestui document, precum şi cu alte manifestări similare organizate în celelalte state membre. În cadrul reuniunii organizate la Bucureşti, reprezentantul Agenţiei UE pentru droguri - Gonçalo Felgueiras e Sousa - şeful Reţelei Europene de Informaţii cu privire la Droguri şi Dependenţa de Droguri şi Cooperare Internaţională - REITOX a vorbit despre situaţia drogurilor la nivel european, în timp ce coordonatorul naţional al activităţilor de reducere a cererii şi ofertei de droguri, Sorin Oprea, a prezentat situaţia drogurilor în România, în contextul raportului EMCDDA.
La întâlnire au participat reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale cu atribuţii în domeniu, precum şi ai organizaţiilor neguvernamentale partenere. Raportul european oferă o analiză a celor mai recente tendinţe observate în cele 28 state membre ale Uniunii Europene, precum şi în Turcia şi în Norvegia. Disponibil în 24 de limbi, documentul prezintă analize privind oferta şi piaţa drogurilor, prevalenţa şi tendinţele consumului de droguri, efectele nocive asociate drogurilor şi acţiunile întreprinse ca răspuns.
Pentru prima oară, raportul european a fost completat de 30 rapoarte de ţară privind drogurile (Country Drug Reports), care sintetizează fenomenul drogurilor la nivel naţional (pentru fiecare stat UE, respectiv pentru Turcia şi pentru Norvegia), poziţionându-l în context european. Elaborate cu sprijinul specialiştilor din cadrul Punctelor Focale Naţionale REITOX, aceste rapoarte în care se regăsesc numeroase analize, date statistice şi grafice, abordează consumul de droguri şi problemele de sănătate publică asociate consumului, politica în domeniul drogurilor şi acţiunile întreprinse ca răspuns, precum şi oferta de droguri.
Comentează