Bucureștiul intenționează să ceară Comisiei Europene să-și revizuiască proiectul de lege vizând reducerea emisiilor de gaz metan din cauză că România s-ar confrunta cu niște costuri prea mari comparativ cu alte state membre, după cum a anunțat, marți, ministrul energiei, Sebastian Burduja.
Noile propuneri ar însemna pentru România niște cheltuieli în valoare de 1 miliard de euro or, acest lucru va avea un impact atât asupra industriilor, cât și asupra consumatorilor.
„Ne vom lupta pentru ca versiunea finală a legii să țină cont și de situația specială a României”, a declarat Burduja la Conferința Internațională pe tema Gazelor din România din 2023, el adăugând că va discuta problema cu toate statele membre, precum și cu forurile de resort.
În decembrie 2022, Consiliul a ajuns la un acord (de ordin general) cu privire la o propunere menită să urmărească și să reducă emisiile de gaz metan din sectorul energetic, având în vedere că metanul este un puternic gaz de seră, vinovat pentru aproximativ 30% din actuala încălzire a scoarței la nivel mondial.
Propunerea prevede noi condiții în sectoarele legate de petrol, gaze și cărbune, cerând să se măsoare, să se raporteze și să se verifice emisiile de gaz metan (MRV) la cele mai înalte standarde.
Operatorii vor trebui să-și veridice toate puțurile și minele, să depisteze emisiile și să adopte măsurile necesare ca să poată preveni și minimaliza emisiile de gaz metan din cursul operațiunilor.
Burduja a spus că România trebuie să țină sub observație peste 60000 de puțuri. Pe de altă parte, menținerea reglementărilor în forma actuală ar afecta competitivitatea economiei românești, împovărându-i totodată pe oameni.
Fiind cel de-al doilea mare producător de petrol și gaze din UE, România se numără printre țările UE cu cel mai ridicat nivel de emisii de gaz metan datorate sectorului energetic, după cum reiese dintr-un studiu elaborat de Observatorul Internațional UNEP vizând Emisiile de Gaz Metan, de Universitatea din Utrecht și de Fondul pentru Apărarea Mediului.
Comentează