Relația dintre pacienți și sistemul de sănătate s-a deteriorat vizibil, atât în România, cât și la nivel european. Datele din Raportul de Sănătate STADA arată o scădere constantă a încrederii: dacă în 2020, 74% dintre europeni se declarau mulțumiți de serviciile medicale din țările lor, în prezent procentul a coborât la 58%. România se situează ușor sub media europeană, cu 56% dintre respondenți care spun că sunt mulțumiți de sistemul de sănătate.
Scăderea satisfacției față de serviciile medicale, un fenomen regional
Chiar dacă nivelul european de satisfacție a crescut marginal față de anul trecut, de la 56% la 58%, tendința pe termen mediu rămâne descendentă. Situația este și mai tensionată în alte state din regiune: Ungaria înregistrează un nivel de nemulțumire ridicat, Serbia ajunge la 63%, iar Bulgaria la 59%. În România, peste jumătate dintre respondenți, 52%, se declară nemulțumiți, confirmând aceeași evoluție negativă, potrivit News.
Reprezentanții STADA explică această stare de fapt prin dificultățile persistente din sistem. În 2024, 58% dintre români reclamau probleme legate de accesul la servicii medicale și de calitatea îngrijirilor. Principalele nemulțumiri vizau obținerea unei programări, menționată de 41% dintre respondenți, și percepția unor servicii medicale de slabă calitate, invocată de 51%. În 2025, nivelul de nemulțumire a scăzut cu șase puncte procentuale, evoluție pusă pe seama eforturilor depuse de personalul medical și a implicării sectorului privat, care a preluat o parte din presiunea sistemului public.
De la prevenție la automanagement: cum caută pacienții alternative în afara sistemului
În ceea ce privește prevenția, datele arată o participare redusă. 62% dintre români spun că nu merg la controale medicale preventive. Motivele sunt variate: costurile considerate prea mari, în cazul a 28% dintre respondenți, convingerea că aceste controale nu sunt necesare, exprimată de 31%, și lipsa informațiilor clare despre investigațiile recomandate, menționată de 21%.
În paralel, o parte importantă a populației încearcă să compenseze prin comportamente individuale. 68% dintre respondenți declară că iau vitamine sau suplimente alimentare, fac mișcare săptămânal și acordă atenție alimentației. Tendința se regăsește și la nivel european, însă raportul arată că doar unul din doi europeni reușește să mențină constant un stil de viață sănătos. Printre obstacolele frecvent invocate se numără lipsa resurselor financiare, problemele de sănătate mintală și accesul limitat la servicii medicale.
În acest context, farmaciile rămân un punct de sprijin important. Medicii de familie, personalul medical, cercetătorii și farmaciștii sunt profesioniștii care se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere în rândul românilor. Deși diagnosticul este stabilit de medic, mulți pacienți apelează la farmacist pentru explicații legate de administrarea tratamentului, efectele secundare sau alternativele disponibile.
Raportul STADA indică faptul că 47% dintre români merg la farmacie pentru informații despre tratament, 42% pentru a achiziționa produse, iar 37% consideră farmaciile un reper pentru un stil de viață sănătos. Pentru 23%, relația de încredere cu farmacistul este un motiv în sine. În practică, farmaciștii sunt consultați frecvent pentru afecțiuni uzuale, precum durerile de gât, congestia nazală și durerile de cap, dar și pentru probleme mai complexe, inclusiv durerile de spate, oboseala persistentă, insomnia sau greața.
Comentează