În comuna Mânzăleşti, locul unde se înalţă muntele de sare, în Ţinutul Buzăului, aproape de tărâmul "Focului viu", oamenii tind să atingă vârste de peste 90-100 de ani, procentul fiind similar cu cel din faimoasele 'zone albastre' precum Icaria (Sardinia) sau peninsula Nicoya (Costa Rica), unde se înregistrează unele din cele mai mari speranțe de viață din lume, conform Agerpres.
Potrivit Asociaţiei Ţinutul Buzăului, datele primăriei din comuna Mânzăleşti, din Valea Slănicului, arată că, din cei 2000 de locuitori ai zonei, 40 au vârste de peste 90 de ani, ceea ce reprezintă circa 2% din populaţie. Această incidenţă, spunn specialiştii din cadrul organizaţiei, este de patru ori mai mare decât media naţională din România.
- "Procentul din Mânzăleşti este comparativ cu cel din faimoasele 'zone albastre' precum Icaria, din Sardinia, sau peninsula Nicoya, din Costa Rica. Dacă aceste locuri îndepărtate au fost deja intens mediatizate, Mânzăleştiul şi Valea Slănicului sunt o revelaţie şi un secret încă nespus, numai bun de descoperit", informează Asociaţia Ţinutul Buzăului.
Ţinând cont de longevitatea neobişnuită a locuitorilor şi ponderea mare a vârstnicilor trecuţi de 90 şi 100 de ani, membrii asociaţiei încearcă să afle care sunt secretele bătrânilor pentru ca acestea să nu dispară odată cu ei.
Posibile explicații
Stilul de viaţă sănătos, încă profund legat de ritualurile agricole şi de tradiţii vechi, consumul de alimente curate cultivate în grădină, munca, postul, toate încununate de aerul curat de munte, sarea, relieful şi pădurile care înconjoară satele din Ţinutul Buzăului par că sunt cele care au contribuit la prelungirea vieţii oamenilor dincolo 100 de ani, o bornă nesperată în zilele de astăzi.
- "Când vin aici, în Valea Slănicului, ca să filmez, oamenii vin la mine şi-mi povestesc de rudele şi cunoştinţele lor care au 90, 100 de ani, şi care sunt în continuare vibranţi şi muncitori. Sunt bătrâni care n-au auzit în viaţa lor de lifestyle şi totuşi au adoptat un mod sănătos de a trăi pentru că aşa l-au moştenit sau pentru că bunul simţ şi experienţa i-au învăţat că e alegerea corect. Cu ajutorul cunoştinţelor pe care le-am căpătat în urma unui master în sociologia consumului, am realizat, practic, o cercetare calitativă, cu rezultate nu foarte diferite de cele documentate în cartea sau documentarul Blue Zones. Cred că e menirea unor instituţii abilitate să investigheze într-o manieră cantitativă, mai temeinică, acest fenomen atât timp cât acesta încă mai există (în Valea Slănicului sau în altă parte), pentru că concluziile lui ar putea ajută enorm societatea românească şi dorinţa noastră de a trăi o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă", a precizat membra Asociaţiei Ţinutul Buzăului, Anca Grădinariu.
Comentează