DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Românii se apropie de un grad de pericol stabilit de OMS! Avertismentul lui Alexandru Rafila - VIDEO

Inquam Photos / George Calin
Alexandru Rafila

Deputatul PSD Alexandru Rafila, reprezentant al României la OMS, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că intențiile Guvernului Cîțu de a mări contribuția personală a pacienților asigurați CNAS și care vor să beneficieze de servicii la privat, vor duce România spre un prag de risc stabilit de Organizația Mondială a Sănătății.

„În primul rând, o OUG care a trecut deja de Guvern, elaborată și adoptată de Guvern, se referă la transferul unor servicii medicale din sectorul public în cel privat. Practic, crește proporția paturilor alocate sectorului privat care sunt în contract cu CNAS. Cel de-al doilea subiect se referă la preconizata Agenție de Investiții în Sănătate, să vedem de ce este utilă și care este scopul acestei agenții. Cel de-al treilea subiect se referă la situația campaniei de vaccinare, la ratarea repetată a țintelor stabilite de Guvern și ce consecințe ar putea să aibă acest lucru asupra sănătății publice în lunile următoare.

Mă reîntorc la OUG care a fost aprobată și care prevede ca numărul paturilor care pot fi contractate de operatorii privați în contract cu CNAS poate crește cu 10%. Acest lucru este cuplat cu alt mecanism, cu coplata, adică pacienții care apelează la aceste paturi care sunt finanțate din sistemul de asigurări de sănătate vor trebui să suporte o contribuție care nu mai este limitată.

Care este problema cu această OUG?

În primul rând, numărul total de paturi finanțabile în România pentru servicii medicale este fix, important este să înțelegem că, proporția crescând în domeniul privat, evident că accesul la servicii în sectorul public va scădea proporțional și atunci sunt două fenomene, unul deja observat, pacienții care vor accesa aceste servicii vor trebui să plătească o coplată substanțială, nu știm încă cât este, dar nu mai este limitată și controlată prin efectul acestei OUG.

Cel de-al doilea element care nu s-a discutat este legat de scăderea finanțării, dacă un spital public primește finanțare pentru 500 de paturi pentru servicii medicale, dacă numărul de paturi se reduce cu 20 de paturi sau 25 de paturi, înseamnă că și finanțarea acelui spital public se reduce cu 5%. Ce impact are? Înseamnă că nu se mai poate asigura plata salariilor sau a cheltuielilor cu medicamentele, cu materialele sanitare pentru pacienții acelui spital, pentru că contractul cu CNAS este mai mic prin reducerea numărului de paturi. Este un mecanism care poate că acum are un impact redus, pentru că nu discutăm de un procent foarte mare de paturi care să impacteze sistemul public, dar dacă această OUG se va replica și va duce la direcționarea unui număr tot mai mare de paturi spre sectorul privat, sectorul public va avea o finanțare mai mică.

Asta e de fapt una dintre problemele preocupante și, ca să înțelegeți de ce suntem îngrijorați, acest lucru va limita accesul la servicii de sănătate, pentru că pacienți care să aibă o asigurare complementară sau să poată să plătească din buzunar costuri suplimentare către sectorul privat este mic. Mai mult, în România suntem la 22% ca procent al plății din buzunar pe care o fac pacienții pentru serviciile medicale, iar OMS recomandă menținerea unui prag care să nu depășească 15%. De ce? Pentru că există un pericol evident în ceea ce privește modul în care bugetele familiilor sunt afectate. Pragul cel mai periculos de alarmă este de 30%, dar noi deja dacă am introdus acest mecanism prin care serviciile efectuate în sistemul privat sunt mai multe și nu știm care este valoarea acestei coplăți, o să avem un procent mai mare de 22% anul următor, deci ne apropiem de acel prag de pericol menționat de OMS”, a zis Rafila.

Explicațiile CNAS

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe, a declarat, joi, că este nevoie să se reglementeze măsura contribuţiei personale pentru a stimula creşterea competiţiei în sistemul medical.

"Contribuţia personală este diferenţa dintre tariful decontat din Fondul naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate şi tariful perceput de un furnizor privat pentru rezolvarea unui caz de spitalizare. (...) De ce este nevoie să se reglementeze acest subiect? Pentru a aduce transparenţă şi predictibilitate în modul în care sunt percepute aceste sume", a afirmat Adrian Gheorghe.

El arătat că prin reglementări se intenţionează transparentizarea tarifelor pentru serviciile medicale astfel încât să fie foarte clar cât se poate deconta pentru rezolvarea unui caz din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate şi cât percepe în plus furnizorul.

"Şi în acest moment un asigurat se poate trata în sistemul privat şi i se poate deconta de către CNAS din fond. Contribuţia personală nu aduce o noutate în sensul introducerii acestei posibilităţi. Ea există. Diferenţa este că în acest moment un furnizor privat de servicii medicale nu poate percepe nicio sumă în plus faţă de acest tarif. Asta înseamnă că nu se întâmplă pe căi legale perceperea acestor sume deoarece trebuie să recunoaştem - şi spun asta foarte răspicat - tarifele suportate din fond sunt inferioare costurilor reale de furnizare a serviciilor. (...) Măsurile prevăzute pentru introducerea contribuţiei personale au rolul de a elimina această zonă gri şi de face transparent cât se poate deconta pentru rezolvarea unui caz din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate şi cât percepe în plus furnizorul pentru rezolvarea cazului pe categorii de vârstă", a spus reprezentantul CNAS.

El a explicat că, în ceea ce priveşte contribuţia personală, sunt prevăzute trei măsuri "esenţiale" care urmează să fie aprobare foarte curând.

"Care sunt aceste trei măsuri: consimţământul exprimat în scris de către asigurat sau reprezentantul legal al acestuia, în funcţie de caz, privind furnizarea serviciilor spitaliceşti medicale şi nemedicale de care urmează să beneficieze. Doi - devizul estimativ care i se va înmâna asiguratului înainte de furnizarea serviciului în care i se va detalia lista costurilor la care să se aştepte, iar acest deviz estimativ va fi valabil 5 zile lucrătoare. (...) Al treilea instrument este decontul eliberat la externare care va cuprinde din nou detaliat tariful suportat din fond precum şi pe categorii de costuri celelalte costuri suportate prin contribuţie personală în afara fondului. (...) Această reglementare reprezintă încă un pas pentru a materializa principiul 'banii urmează pacientul' şi din nou pentru a aduce mai multă transparenţă şi predictibilitate decât avem acum. (...) Considerăm că un astfel de proiect poate stimula inclusiv creşterea competiţiei cu beneficii pentru asigurat", a explicat Adrian Gheorghe.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe, a precizat joi, referindu-se la proiectul care pune "o limită superioară" a numărului de paturi care pot fi contractate către furnizorii privaţi de sănătate, că "nimeni nu va da paturi nimănui".

"Mă voi referi la o temă care a suscitat interes - limitarea creşterii de paturi contractate către furnizorii privaţi de 10%, care a fost vehiculat cu diferite interpretări. Măsura în sine pune o limită superioară a numărului de paturi care pot fi contractate către furnizorii privaţi pornind de la o bază - baza este numărul de paturi contractate către furnizorii privaţi la 31 decembrie 2020. Acestui număr i se pune o limită de 10%. Această limită de 10% este gândită să se materializeze potenţial până la finalul anului anului 2022. (...) O limită de 10% a creşterii se aplică procentului de 5%, astfel încât la finalul anului 2022, un an şi jumătate de acum înainte, numărul de paturi contractate cu furnizorii privaţi nu poate fi mai mare de 5,5% aproximativ. (...) Această creştere de 10% se aplică existentului de 5%. (...) Interpretarea greşită este că la 5% se va mai adăuga 10% şi uite aşa peste noapte vor rezulta 15% din totalul paturilor mutate dintr-o parte în alta. Nu vorbim despre aşa ceva. (...) Textul ordonanţei prevede foarte clar că această plafonare a unei potenţiale creşteri se face treptat cu fundamentare şi acoperă intervalul de timp până la finalul anului 2022. (...) Aceste paturi nu sunt în pixul meu şi până la urmă al nimănui. Nu va da nimeni paturi nimănui", a explicat Adrian Gheorghe.

El a amintit că numărul total de paturi de spital în România în sistemul public şi cel privat este de aproximativ 120.000, iar la nivel naţional aproximativ 5% dintre paturile de spital sunt în sectorul privat.

Potrivit preşedintelui CNAS, procentul de 10% reprezintă o plafonare "care are scopul de a introduce predictibilitate în sistem".

"Procentul de 10% reprezintă o plafonare care are scopul de a introduce predictibilitate în sistem pe un trend deja existent şi sperăm noi elimină potenţialul de mişcări bruşte, pe scurt de vânturare a paturilor dinspre public şi privat sau invers, la nivel teritorial oferind tuturor furnizorilor predictibilitate privind care sunt limitele care pot fi atinse. (...) Este greu de conceput perspectiva care a fost vehiculată zilele acestea că dintr-o dată din pix vor fi mutate nişte paturi. Nu este vorba de aşa ceva. (...) Acesta este principiul prevăzut de ordonanţă în acest moment. Practic, dacă se va materializa măcar o parte din această creştere, se face în interiorul planului de paturi care include public şi privat. Deci, o creştere de 0,1% în public atrage o scădere de 0,1% în privat şi invers. Totul depinde şi de numărul de paturi care se actualizează la anumite intervale", a susţinut Adrian Gheorghe.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.