Prețurile carburanților din România ar putea crește în perioada următoare, chiar dacă majorările din ultimele zile nu reflectă încă pe deplin scumpirea petrolului de pe piețele internaționale. Potrivit explicațiilor oferite de președintele Asociației Energia Inteligentă, există un decalaj între momentul în care combustibilul este cumpărat și momentul în care ajunge la pompă. În același timp, România dispune de stocuri care ar putea acoperi consumul pentru câteva luni chiar și într-un scenariu extrem, însă acest lucru nu garantează că prețurile vor rămâne stabile.
De ce scumpirile petrolului nu se văd încă la pompă
Într-un interviu la Digi24, Dumitru Chisăliță a explicat că majorările recente ale petrolului nu s-au reflectat complet în prețul carburanților: „Nu vedem încă motorina scumpă la pompă. Aceasta ar putea apărea peste câteva săptămâni”.
Expertul spune că datele statistice arată o diferență clară între evoluția petrolului și cea a motorinei. Între 31 decembrie și 28 februarie, petrolul Brent s-a scumpit cu 18,5%, în timp ce motorina din România a crescut cu 8,5%.
Din această majorare, 3,75% reprezintă acciza majorată de la 1 ianuarie 2026, ceea ce înseamnă că scumpirea reală a carburantului a fost de aproximativ 5%.
„Am avut o creștere de aproape 19% la țiței și doar 5% la motorină”, susține el.
Combustibilul ajunge la pompă cu întârziere
Potrivit specialistului, transportul și aprovizionarea cu combustibil durează, ceea ce explică întârzierea cu care se transmit schimbările din piața petrolului.
„Pe motorină, dacă aducem din zona europeană sau din Turcia, avem nevoie de aproximativ 10 zile să ajungă. Dacă vorbim de zona Golfului Persic, discutăm de două săptămâni sau chiar trei”, axplică Chisăliță.
Astfel, motorina cumpărată astăzi la un anumit preț va ajunge la pompă abia după aceste intervale: „Deci motorina care astăzi costă 83 de dolari, eu ar trebui să o văd peste 10 zile dacă vine din Turcia sau peste trei săptămâni dacă vine din Golful Persic”.
Riscurile globale influențează piața petrolului
În opinia sa, evoluția prețurilor nu este legată doar de tensiunile din zona strâmtorii Ormuz.
„Asta a venit din modul în care traderii au apreciat, de la începutul anului, diferite incidente – Venezuela și alte situații pe plan mondial”, mai arată Chisăliță.
El a explicat că traderii includ în preț un nivel de risc global atunci când evaluează evoluția petrolului: „Practic, traderii au premiat un risc pe care l-au evaluat la un moment dat”.
România are stocuri care pot acoperi consumul
Chiar dacă piața este volatilă, România are o poziție relativ sigură din punct de vedere al aprovizionării. Expertul spune că țara dispune de producție internă, rafinării și capacități importante de stocare.
„România, fiind și producător și având capacități de stocare importante și trei rafinării, are deja stocate benzină, motorină sau țiței”, arată el.
În prezent există un stoc comercial care poate acoperi consumul pentru aproximativ două săptămâni până la 30 de zile.
„Dacă mâine n-ar mai intra nimic în țară, aproximativ o lună de zile s-ar putea alimenta consumul normal doar din stocurile comerciale”, susține Chisăliță.
În plus, România are și rezerve de țiței pentru încă 30–60 de zile.
Cât ar rezista România într-un scenariu extrem
Pe lângă stocuri, România are și producție internă de petrol, de aproximativ 2,8 milioane de tone pe an, ceea ce acoperă circa 20% din consumul de benzină și motorină. În total, sistemul ar putea funcționa o perioadă chiar și dacă aprovizionarea externă ar fi blocată.
„Avem aceste situații care ne-ar putea duce fără nicio problemă undeva la trei luni de zile dacă totul este blocat”, subliniază acesta.
Expertul a precizat că, în prezent, nu există o astfel de situație, deoarece transporturile continuă: „Navele intră și ies. Dacă s-ar bloca tot, am avea 30 de zile stoc comercial și încă trei luni de stocuri strategice”.
Stocurile nu garantează și prețuri stabile
Chiar dacă există suficiente rezerve, acest lucru nu înseamnă că prețurile vor rămâne la același nivel.
„Ce este important este să avem marfă. A doua problemă este prețul acestei mărfi”, mai spune Chisăliță.
Potrivit specialistului, taxele reprezintă o parte importantă din prețul carburanților: „Dacă ne uităm la benzină, aproximativ 50% din preț este acciză și TVA. La benzină chiar 55% din preț reprezintă taxe”.
Ce instrumente ar avea statul pentru a reduce presiunea pe preț
Expertul spune că statul ar putea interveni prin ajustarea unor taxe: „Există o elasticitate prin care statul poate să lucreze: acciza, TVA, eliminarea taxei pe stâlp sau eliminarea taxei pe taxă”.
El a atras atenția și asupra faptului că în România se aplică TVA peste acciză.
„Gândiți-vă că noi plătim TVA la acciză – adică o taxă la taxă. Este o chestiune care, din păcate, nu prea mai există nicăieri în lume”, conchide el.
Comentează