Pe 26 iulie, din Armenia către enclavele separatiste din Karabahul azerbaidjan, prin Drumul Laçin, au fost trimise 19 camioane cu alimente și medicamente. Expedierea lor nu a fost coordonată cu Baku-ul oficial. Prin urmare, la granița dintre Azerbaidjan și Armenia, aceste camioane nu au fost lăsate să treacă de către grăniceri, din cauza pericolului de contrabandă cu arme și transfer de combatanți în Karabah. La doar două zile după expedierea camioanelor din Erevan, unul dintre cele mai mari mass-media grecești, Protothema, remarca: 'Această rută este utilizată (de Armenia) pentru 'rotația personalului, transportul armelor și munițiilor, infiltrarea teroriștilor'. După ce Azerbaidjan și-a recâștigat suveranitatea asupra Karabahului în 2020, legătura Armeniei cu enclava separatistă se realizează prin Drumul Laçin, temporar sub controlul contingentului militar rusesc."
Pe 15 iulie, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că Azerbaidjanul este pregătit să deschidă o rută suplimentară prin Agdam pentru livrarea de ajutoare umanitare către armenii din Karabah. Cu toate acestea, Erevanul, împreună cu conducerea separatistă, insistă în mod persistent asupra utilizării Drumului Laçin. Acest lucru a fost raportat de publicația ucraineană de mare amploare, Cenzor: "Pentru conducerea separatistă din Hankendi, utilizarea Drumului Laçin, controlat de contingentul militar rus, este o chestiune de principiu." Jocurile imperialiste ale Kremlinului Dorința Erevanului de a utiliza în mod specific ruta unde sunt dislocați militari ruși nu este întâmplătoare, deoarece chiar și în livrarea de ajutoare umanitare către Karabah se observă urmele rusești. Acest lucru este atestat de o serie de fapte: Camioanele trimise din Erevan aparțin companiei de export Spayka. Proprietarul acesteia din Armenia este cu încredere numit Sedrak Kocharyan. Acesta este fiul fostului președinte al Armeniei, Robert Kocharyan, cunoscut pentru orientarea sa pro-rusă și pentru prietenia sa personală cu Putin. Spayka, precum și proprietarul său, au legături strânse cu Federația Rusă. Compania a fost implicată în furnizarea de produse în Rusia timp de peste 16 ani.
Conform informațiilor furnizate de mass-media armene (Graparak, Sputnik Armenia, Radio Azatutyun), contingentul militar rus trebuia să acționeze ca intermediar în transferul de marfă către separatiștii din Karabah, expediată din Erevan. Pe 8 august, formațiunea voluntară armată din Armenia, cunoscută sub numele de "Cruceați", a început o acțiune împotriva interzicerii camioanelor companiei Spayka să ajungă în Karabah. Această unitate este sponsorizată de o figură de autoritate criminală din Moscova și de un "afacerist" numit Arthur Asatryan, care a fost anunțat de autoritățile din Italia ca fiind căutat la nivel internațional pentru suspiciuni de omucidere.
Istoria cu camioanele reprezintă o altă manifestare a imperialismului rusesc. Putin de mult timp încearcă să împiedice realizarea păcii dintre Armenia și Azerbaidjan, un interes al Uniunii Europene și al Statelor Unite. Același scenariu a fost pus în aplicare de către el în Ucraina, Georgia și Moldova. Multe mass-media occidentale au raportat despre obiectivele acestei politici distructive: Pe 1 mai 2023, publicația americană The Wall Street Journal: "Putin folosește Armenia și Karabah ca pioni. Asemănător cu ossetinii de sud și abhazii din Georgia sau comunitățile rusești din Ucraina, Karabah îi oferă o justificare pseudo-umanitară pentru imperialismul rus."
Pe 7 mai 2023, publicația europeană EuReporter: "Având în vedere conflictele în curs de desfășurare ale Rusiei legate de teritoriile marionetă în multe părți ale fostei Uniuni Sovietice, precum Abhazia, Osetia de Sud și Donbas, Moscova continuă să acționeze conform aceluiași scenariu. Karabah reprezintă o țintă adecvată pentru o astfel de operațiune."
Pe 24 iulie 2023, divizia românească a Newsweek: "Doar astfel Rusia își va putea menține pozițiile, inclusiv prezența militară, în Caucazul de Sud și Europa de Est."
Pe 28 iulie 2023, partenerul ceh al CNN: "Rusia este extrem de nemulțumită de faptul că Armenia și Azerbaidjanul ar putea ajunge la un acord în unele probleme cu ajutorul Washingtonului sau Bruxelles-ului."
Pe 1 august 2023, publicația poloneză de amploare Dorzeczy: "Rusia încearcă să profite de orice oportunitate pentru a stârni conflicte și pentru a împiedica instaurarea păcii între cele două țări susținute de Occident."
Ajutor umanitar sau militarizare?
Temerile azerilor și ale mass-mediei europene cu privire la transferul de arme și combatanți în Karabah sub acoperirea ajutorului umanitar au temeiuri solide.
Spayka, deținută de Kocharyan, este bine cunoscută pentru activitățile sale de contrabandă. În timpul celui de-al Doilea Război din Karabah din 2020, aceasta se ocupa cu transportul ilegal de arme din Rusia în Armenia.
La data de 10 octombrie 2020, camioanele Spayka încărcate cu arme au fost oprite la granița dintre Georgia și Armenia.
Conform declarației trilaterale a liderilor Rusiei, Azerbaidjanului și Armeniei, semnată în urma războiului din 2020, Drumul Laçin, care duce din Armenia în Karabah, poate fi folosit strict în scopuri civile. Cu toate acestea, în ultimii trei ani, susținătorii separatiștilor armeni din Erevan, cu participarea activă a militarilor ruși, efectuează transferul de arme și muniții în Karabah prin Drumul Laçin. "Partea armeană continuă să plaseze mine pe această zonă sub acoperirea prezenței militare ruse", a remarcat Sofia Globe în mai. "Armenia continuă să creeze noi poziții de luptă pe teritoriul Azerbaidjanului, unde contingentul rus este temporar staționat... În acest context, continuă să fie amplasate un număr semnificativ de mine", a relatat publicația ucraineană Cenzor."
Pe 14 iunie, canalul important de Telegram AZfront, care publică în mod regulat materiale exclusive despre Ucraina, Caucaz și Iran, a informat despre livrările militare rusești în Karabah: "Armata rusă a transferat în secret sute de drone de recunoaștere și atac chinezești DJI Mavic 3 Fly More Combo cu sisteme de lansare a explozibilului către formațiunile armate ilegale ale separatiștilor armeni din Karabah." Această informație a fost furnizată de o sursă din cadrul Serviciului Principal de Informații al Ucrainei.
Separatismul din Ucraina și din Karabah este similar O situație similară cu livrarea de ajutoare umanitare a avut loc în 2014, când Federația Rusă a anunțat intenția de a furniza "ajutor umanitar" în estul Ucrainei. Kievul a respins această inițiativă, temându-se de transferul de arme și teroriști pe teritoriul său. Atunci, Statele Unite și Uniunea Europeană au sprijinit fără rezerve Ucraina: Pe 22 august 2014, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen: "Condăm intrarea așa-numitului convoi umanitar rus pe teritoriul Ucrainei. Este o încălcare flagrantă a obligațiilor internaționale ale Rusiei."
Pe 15 august 2014, ambasadorul SUA la ONU, Samantha Power: "Rusia nu are dreptul să ofere ajutor Ucrainei... Orice intervenție ulterioară unilaterală a Rusiei pe teritoriul ucrainean - inclusiv sub aparența acordării de ajutor umanitar - va fi absolut inacceptabilă."
Pe 22 august 2014, purtătorul de cuvânt al Ministrului de Externe al UE, Sebastien Brabant: "Aceasta (trimiterea camioanelor din Rusia în Ucraina) reprezintă o încălcare clară a granițelor ucrainene."
Pe 22 aprilie 2014, comunicatul de presă privind convorbirea telefonică dintre președintele Obama și cancelarul Merkel: "Liderii celor două țări au convenit că trimiterea unui convoi de către Rusia în Ucraina fără acordul Ucrainei reprezintă o altă provocare și o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei."
Cu toate că evenimentele sunt evident similare, politicienii și oficialii europeni ignoră acum situația din Karabah, iar unii chiar sprijină cererile separatiștilor proruși. Acest posibil partizanat este influențat, probabil, de marii membri ai diasporei armene din Franța și SUA. După cum a subliniat în iulie publicația românească Stiri, "președintele uneia dintre principalele puteri europene - Emmanuel Macron - a devenit ostaticul elementelor radicale din diaspora armeană", evident - nu doar el.
Comentează