Premium
Rusia are nevoie de o noua perestroika pentru a se înscrie pe o traiectorie sustenabila de dezvoltare, considera autorii unui raport intitulat 'Valorile perestroikai în contextul Rusiei de astazi', elaborat de Fundatia Gorbaciov si Comitetul de Initiative Civice
Studiul este programat sa fie prezentat joi la Moscova, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la începutul reformelor democratice în Uniunea Sovietica, relateaza Interfax.
În opinia autorilor raportului, Rusia are nevoie sa-si restabileasca institutiile democratice si competitia politica, sa se debaraseze de centralizarea excesiva si sa abandoneze confruntarea periculoasa cu Occidentul.
'Orice încercare de a ignora normele, institutiile si procedurile bazate pe valorile democratice vor duce la o destabilizare a sistemului pe termen lung', avertizeaza expertii.
Fundatia Gorbaciov si Comitetul de Initiative Civice fac apel la revenirea la valorile perestroikai în aceasta etapa pentru a restitui tarii 'alternativa democratica pierduta'.
'O noua etapa a unor reforme democratice profunde este inevitabila', considera autorii raportului, potrivit carora procesul va fi impulsionat de aceleasi probleme care au dus la restructurarea de la sfârsitul anilor '80 - începutul anilor '90: 'ineficienta si înapoierea sistemului politic, înapoierea economica si tehnologica si metodele arhaice de interactiune între stat si societate, cresterea pâna la un nivel periculos a confruntarii externe'.
'Tovarasi, avem nevoie de reforme, fara îndoiala', exclamase Gorbaciov, adresându-se multimii adunate în centrul Leningradului de atunci în mai 1985. Atunci, secretarul general al CC al PCUS a dat tonul viitoarei sale politici de 'glasnost' ('transparenta') si 'perestroika' ('reconstructie'), ce va conduce în cele din urma la destramarea URSS.
Reformele lui Gorbaciov sunt astazi dezaprobate de 55% dintre rusi, potrivit unui recent sondaj al Centrului independent Levada. Aprecierea rolului ultimului secretar general al PCUS ramâne un subiect ce divizeaza societatea rusa.
Mostenirea 'glasnost' a disparut treptat, odata cu venirea la putere a lui Vladimir Putin în 2000, mass-media pierzând putin câte putin libertatea tonului si a opiniei în anii 1990, potrivit organizatiilor neguvernamentale precum Human Rights Watch si Amnesty International.
'Nu este vorba de cenzura sovietica. Unele mass-media pastreaza înca o voce independenta, chiar daca publicul lor este destul de mic', nuanteaza, pentru AFP, analista independenta Maria Lipman, citând publicatia economica Vedomosti si posturile de televiziune Dojd si RBK.
Aceste resturi de transparenta mostenite de la glasnost 'servesc drept supapa Kremlinului pentru a sublima nemultumirea unei parti critice a societatii ruse', concluzioneaza analista mentionata.
