Premium
Informaţia ca Vladimir Putin a abrogat un decret din 2012, în care se stipula că Rusia va căuta modalităţi de rezolvare a conflictului din Transnistria, a stârnit un val de îngrijorare. În decret se stipula că Rusia va căuta modalităţi de rezolvare a conflictului din Transnistria, „în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova".
Informația a fost comentată atât în presa de peste Ocean, cât şi de analiştii de la noi.
A fost, fără doar şi poate, motivul care l-a determinat pe președintele american Joe Biden să reconfirme, marți seară, sprijinul puternic al Statelor Unite pentru moldoveni.
Vechiul decret, în vigoare din 2012, contura politica externă a Rusiei într-o perioadă în care Moscova nu avea relații atât de tensionate cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Decretul - abrogat acum - stipula că Rusia va căuta modalităţi de rezolvare a conflictului din Transnistria „în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.
Alexandru Flenchea, șeful delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control: „Integritatea noastră teritorială Rusia o recunoaşte în modul ei specific, aşa cum o recunoaşte, prin tratatul politic de bază din anul 2001, nu prin document de politici. Evident că un tratat bilateral are putere juridică mai mare, decât un decret de punere în aplicare a unui document de politici."
Ordinul de revocare a decretului din 2012 a fost publicat pe site-ul Kremlinului, unde a apărut și noul decret cu „privire la asigurarea intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse în legătură cu schimbările profunde care au loc în relaţiile internaţionale".
Totuşi, subliniază analiştii, NU relaţiile cu Republica Moldova au influenţat , în primul rând, decizia lui Vladimir Putin. Asta, chiar dacă Moscova a atacat în mod repetat, în ultimul timp, conducerea proeuropeană de la Chişinău.
Ce înseamnă decretul lui Putin
Noul decret de politică externă reflectă, de fapt, intenţia lui Putin de sublinia revizuirea relaţiilor cu Statele Unite şi Uniunea Europeană, ca reacţie la sprijinul militar şi financiar pe care acestea le acordă Ucrainei.
Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic: „Republica Moldova poate fi utilizată de ruși în două feluri. Cel mai important, împotriva Ucrainei, să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Ăsta este, de departe, cel mai important, dar mai este un front, nu mai puțin important, care vizează și România: să atragă și România într-un conflict în Republica Moldova. România este stat membru NATO, România are interese vitale de securitate la est, în Republica Moldova, și nu exclud că există la Kremlin un astfel de scenariu, în care cineva se gândește să aprindă acolo fitilul, în ideea că poate să atragă și România. Ar fi mai mult decât o confirmare a narațiunii rusești că ruşii nu luptă cu Ucraina, că luptă cu NATO.”
Președintele Zelenski a declarat într-un interviu pentru o publicație italiană că Rusia intenționează să ocupe chiar aeroportul Chișinău, pentru a duce acolo trupe și a deschide un nou front dinspre Moldova.
Rușii au nevoie de aeroporturi pentru asta. Dar există un singur aeroport în Moldova, în capitala Chișinău. Așa că trebuie să folosească acest aeroport, și toate resursele regiunii transnistrene.
Premierul moldovean Dorin Recean spune că a fost informat în legătură cu mai multe planuri rusești de a crea presiune în Moldova.
Dorin Recean, prim-ministrul Moldovei: „Am menționat de mai multe ori, și am menționat nu doar eu, faptul că au existat și există în continuare mai multe scenarii de destabilizare. Instituțiile noastre sunt pregătite să facă față unor asemenea provocări.”
Prim-ministrul Moldovei a precizat că este în favoarea unei rezolvări pașnice a problemei transnistrene, dar a subliniat că guvernul de la Chişinău va continua să ceară retragerea trupelor ruseşti din Transnistria.
Ce fac trupele ruse în Transnistria
Pe de altă parte, pe rețelele sociale din Rusia au apărut noi zvonuri, însoțite de imagini, potrivit cărora Kievul ar fi mutat trupe mai aproape de granița cu Moldova, în regiunea separatistă Transnistria. Și se sugerează chiar o eventuală intervenție armată asupra trupelor rusești care păzesc un depozit militar uriaș, aflat în localitatea Cobasna.
Ar fi vorba de cel puțin 10.000 de tone de muniție din anii '90, de pe vremea când în regiune activa Armata a 14-a rusă.
Acum, acolo mai sunt în jur de 1.500 de militari ruși. Nu sunt suficienți să pună în pericol flancurile Ucrainei, dar ar putea destabiliza Moldova, spune Kievul.
Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic: „Ucraina poate să joace un rol decisiv în cazul în care Rusia încearcă să destabilizeze militar Transnistria. Ucraina are și militari extrem de bine antrenați, are și echipament, are și voință politică, și e în interesul imediat al Ucrainei ca rușii să nu deschidă în spatele lor un front de luptă.”
