Rusia pârjolește Ucraina după summitul NATO - zeci de drone și rachete lansate. Principala țintă a fost o importantă bază aeriană

Autor: Alexandra Cruceru, Redactor

Publicat: 12-07-2024

Actualizat: 12-07-2024

Article thumbnail

Sursă foto: ft.com

Ucraina a fost din nou atacată de un val de rachete și drone. Atacul a avut loc în noaptea de joi spre vineri. Forțele aeriene au anunțat că au doborât cinci rachete de croazieră și 11 din 19 drone lansate de ruși, potrivit Sky News. Nu se știe ce s-a întâmplat cu dronele care nu au fost doborâte.

„Este probabil ca inamicul să folosească imitatori de drone de atac pentru a supraîncărca apărarea antiaeriană. Nu au existat informații despre victime sau daune”, au explicat ucrainenii.

Ținta principală a Moscovei de noaptea trecută a fost orașul Starokostiantyniv unde se află o importantă bază aeriană ucraineană. Zona reprezintă o țintă frecventă a loviturilor Moscovei, au transmis forțele aeriene.

Cel mai devastator atac aerian a avut loc luni. Atunci. Au fost lovite mai multe orașe, inclusiv capitala Kiev. Printre clădirile avariate a fost și cel mai mare spital de copii din ucraina. 44 de persoane au murit și 200 au fost rănite în urma atacului de luni.

Summit NATO la Washington

Summitul NATO de 75 de ani s-a încheiat joi la Washington cu noi angajamente faţă de Ucraina. Timp de aproape trei zile, liderii celor 32 de ţări ale Alianţei Nord-Atlantice şi-au înmulţit promisiunile de sprijin pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei.

Aliaţii au anunţat transferul iminent de avioane F-16 fabricate în SUA, noi sisteme de apărare antiaeriană, un angajament financiar de cel puţin 40 de miliarde de euro în ajutor militar şi caracterul "ireversibil" al traiectoriei Ucrainei de aderare la NATO.

Zelenski, invitatul de onoare la summit, a declarat că speră că cele cinci sisteme de apărare antiaeriană promise de NATO vor ajunge în Ucraina „cât mai curând posibil”, amintind de loviturile mortale ruseşti de la începutul acestei săptămâni, care au devastat un spital de copii din Kiev şi au ucis 43 de persoane în întreaga ţară.

De asemenea, el a cerut joi ţărilor NATO să ridice restricţiile privind utilizarea armelor lor pe teritoriul Rusiei.

„Dacă vrem să câştigăm, dacă vrem să triumfăm, dacă vrem să ne salvăm ţara şi să o apărăm, trebuie să ridicăm toate restricţiile”, a declarat el la o conferinţă de presă alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Mai multe ţări NATO impun restricţii privind utilizarea armelor pe care le furnizează Ucrainei, ceea ce o împiedică să lovească poziţiile ruseşti de unde încep în mod regulat atacurile asupra oraşelor şi infrastructurii sale. Aceste ţări, precum Germania, se tem de o escaladare a conflictului cu Rusia. Statele Unite şi-au relaxat restricţiile, dar fără a le da mână liberă forţelor ucrainene.

„Evaluăm zilnic” cât de departe pot lovi ucrainenii pe teritoriul rus, a dat asigurări Biden presei.

Preşedintele ucrainean a mai spus că este încrezător că ţara sa va adera într-o zi la NATO, deşi statele aliate nu i-au adresat o invitaţie.

„Facem şi vom continua să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că va veni ziua în care Ucraina va fi invitată şi va deveni membră a NATO, şi sunt încrezător că vom reuşi”, a afirmat el.

Liderii NATO şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la ajutorul Chinei pentru Rusia în războiul său împotriva Ucrainei.

Ei au discutat problema în cadrul unei întâlniri cu partenerii lor din Asia-Pacific, joi.

Într-o declaraţie neobişnuită, Aliaţii şi-au exprimat „îngrijorările profunde”, denunţând „rolul decisiv” al Chinei alături de Rusia de la invazia din Ucraina în februarie 2022.

NATO acuză China că furnizează Rusiei echipamente cu dublă utilizare, civilă şi militară, cum ar fi microprocesoare, care îi permit apoi să producă arme împotriva Kievului.

Joi, Ministerul chinez de Externe a ripostat, denunţând o campanie de „prejudecăţi, denigrare şi provocare” din partea Aliaţilor.

În marja acestui summit, Casa Albă a anunţat că Statele Unite vor desfăşura noi arme în Germania în mod punctual, începând cu 2026, care vor permite lovituri la o distanţă mai mare decât sistemele americane poziţionate în prezent în Europa.

Franţa, Germania, Italia şi Polonia au semnat, de asemenea, joi, la Washington, o scrisoare de intenţie privind dezvoltarea şi producerea de capabilităţi în privinţa loviturilor cu rază lungă de acţiune.

Aceste anunţuri şi sprijinul sporit al NATO pentru Ucraina au fost văzute la Moscova ca o dovadă a implicării "directe" a NATO în Ucraina şi a revenirii la "Războiul Rece".

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri