Candidatul taberei separatiste din Republica Srpska, Sinisa Karan, a câştigat alegerile prezidenţiale anticipate, a anunţat duminică comisia electorală, citând rezultatele preliminare, relatează Reuters.
„Conform rezultatelor preliminare, incomplete şi neoficiale, Sinisa Karan a obţinut 50,89% din voturi”, a declarat Jovan Kalaba, preşedintele comisiei, în cadrul unei conferinţe de presă.
Branko Blanusa, candidatul Partidului Democrat Sârb (SDS), principalul partid de opoziţie, a obţinut 47,81% din voturi, a declarat Jovan Kalaba.
Rata de participare a fost de 35,78%, iar comisia a anunţat aceste rezultate după numărarea a 92,87% din buletinele de vot.
Mandatul prezidenţial al lui Sinisa Karan va dura mai puţin de un an, alegerile fiind prevăzute pentru luna octombrie a anului viitor.
Aceste alegeri prezidenţiale anticipate au fost convocate după ce Milorad Dodik, liderul taberei separatiste şi preşedintele Republika Srpska, a fost demis din funcţie şi i s-a interzis să exercite orice activitate politică timp de şase ani.
Sinisa Karan, până atunci ministru al dezvoltării ştiinţifice şi tehnologice, s-a angajat să continue politicile lui Milorad Dodik „cu şi mai multă forţă”.
„Ca întotdeauna, când vremurile sunt grele, sârbii au câştigat”, a declarat Sinisa Karan după ce Milorad Dodik şi-a anunţat victoria în sediul Alianţei Social-Democraţilor Independenţi (SNSD), la Banja Luka.
CONSECINȚELE ALEGERILOR
Victoria lui Sinisa Karan consolidează, pe termen scurt, continuitatea politică a taberei separatiste conduse de Milorad Dodik în Republika Srpska, în pofida demiterii și interdicției judiciare care îl vizează pe acesta. Alegerea unui aliat declarat al lui Dodik, cu un mandat chiar și mai scurt de un an, transmite semnalul că electoratul sârb pro-SNSD rămâne mobilizat și loial proiectului politic al lui Dodik, inclusiv tendințelor separatiste și retoricii pro-ruse. În plan intern, acest rezultat reduce șansele unei schimbări de curs politic la nivelul entității sârbe și îi permite lui Dodik să își mențină influența „din umbră”, prin intermediul unui succesor obedient.
În același timp, rezultatul strâns și prezența redusă la vot arată o societate profund fragmentată și o legitimitate limitată a noului președinte. Opoziția are suficiente voturi pentru a contesta politic și eventual juridic victoria, ceea ce poate alimenta noi tensiuni interne și acuzații de nereguli. Faptul că mandatul lui Karan este oricum scurt, până la alegerile ordinare din octombrie anul viitor, transformă această perioadă într-un intermezzo volatil. Puterea de la Banja Luka va fi tentată să forțeze decizii controversate, tocmai pentru a capitaliza rapid victoria și a cimenta influența taberei Dodik înainte de următorul scrutin.
La nivel regional și internațional, alegerea lui Karan complică eforturile UE, SUA și ale Înaltului Reprezentant de a readuce Bosnia-Herțegovina pe un traseu clar de stabilitate instituțională și integrare europeană. Un președinte al Republika Srpska care promite explicit continuarea „cu și mai multă forță” a politicilor lui Dodik riscă să prelungească blocajele la nivelul instituțiilor comune ale Bosniei, să mențină ridicat nivelul de retorică secesionistă și să ofere Rusiei un canal de influență în Balcani. În consecință, putem anticipa noi confruntări politice între Banja Luka și Sarajevo, presiuni crescute asupra mecanismelor de control internațional prevăzute de Acordul de la Dayton și, implicit, o stagnare sau chiar recul al procesului de aderare a Bosniei și Herțegovinei la UE.
Comentează