Premium
Numărul migranților care sosesc în Uniunea Europeană (UE) prin Balcanii de Vest a crescut vertiginos în acest an, până la cifre nemaivăzute de la criza refugiaților din 2015.
Țările balcanice, dar și țările din Europa Centrală, precum Austria și Republica Cehă, au consolidat controalele la frontieră pentru a opri migrația ilegală, care a devenit deja parte a bătăliei politice interne din regiune, relatează EFE preluat de Rador.
Șeful Guvernului Ungariei, Viktor Orbán, cunoscut pentru respingerea imigrației – până la a o relaţiona cu terorismul – a calificat situația drept "foarte gravă, aproape ca în 2015", an în care peste un milion de oameni au venit în Europa pentru a scăpa de conflictele din Siria și Irak.
În Austria - ţară cu 8,8 milioane de locuitori - cele peste 88.000 de cereri de azil din 2015 vor fi depășite în acest an, un număr record. În Ungaria, Croația, Slovenia, Bosnia și Serbia, numărul persoanelor interceptate la frontiere s-a dublat sau triplat.
În timp ce războiul din Ucraina și sosirea a milioane de refugiați din acea țară monopolizează atenția UE, la marginea de est a blocului există o preocupare politică tot mai mare cu privire la sosirea migranților și a refugiaților, mai ales din Orientul Mijlociu.
În primele nouă luni ale anului 2022, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, peste 106.000 de persoane au încercat să intre neregulamentar în UE din Balcani, un număr de mai bine de trei ori mai mare decât în 2021 și de zece ori mai mare decât în 2019.
Pentru Kristof Bender, expert în migrație în cadrul think tank-ului European Stability Initiative, situația actuală nu se datorează sosirii unui număr mare de migranți în Grecia.
"De fapt, cei mai mulți dintre cei care au sosit în Austria în ultimele 18 luni au fost deja în Europa și mai ales în Grecia. Însă absența ajutorului în Grecia i-a făcut să meargă în Europa Centrală", explică el.
Din februarie 2020, când a fost încălcat acordul privind migrația UE-Turcia, Grecia a aplicat o politică "brutală" de "returnări sistematice" la granițele sale, ceea ce, potrivit lui Bender, face foarte dificilă sosirea refugiaților din Turcia.
Potrivit calculelor sale, la sfârșitul anului 2019 erau în Grecia circa 110.000 de solicitanți de azil și, împreună cu cei care au ajuns în anii următori, în total erau circa 150.000. Dar acum au mai rămas doar aproximativ 35.000 în Grecia. Majoritatea s-a îndreptat deja spre nord.
"Nu este o situație ca cea din 2015. Aceasta este o narațiune politică înșelătoare. Foarte puțini ajung în Grecia și nu au mai rămas mulți acolo, au plecat", conchide el.
Celălalt factor citat de experți este politica de vize a Serbiei.
În această ţară se poate călători fără viză din India, Tunisia și Burundi, printre altele, dar ţara se bucură și de un acord de scutire de viză cu UE. Acest lucru face ca oamenii să călătorească mai ușor la Belgrad și apoi să continue spre UE.
Austria, Germania și președinția cehă a UE au criticat dur politica Serbiei în materie de vize, iar aceasta a promis că o va schimba până la sfârșitul anului.
Din cele aproape 72.000 de cereri de azil prezentate în Austria până în septembrie, 11.500 sunt de la indieni, ceva fără precedent, iar 8.900 de la tunisieni.
"Am observat o creștere mare a cererilor de azil din partea cetățenilor din țări care nu au nicio opțiune de azil", a declarat, săptămâna trecută, ministrul austriac de Interne Gerhard Karner, referindu-se la statele care nu sunt implicate în războaie.
Deși sirienii și afganii continuă să fie majoritatea pe această "Rută Balcanică", cea mai izbitoare creștere este cea a cetățenilor Indiei, o țară cu peste 1,3 miliarde de locuitori.
Un document de la președinția cehă a UE indică faptul că în Croația și Slovenia aproximativ 1.700 de cereri de azil din partea cetățenilor Indiei și Burundi au fost înregistrate până în acest an, în timp ce niciuna nu a fost depusă în 2021.
Situația este similară cu cea din 2018, când Serbia le-a permis iranienilor să călătorească fără viză, dar a fost nevoită să dea înapoi după presiunile UE.
Rados Djurovic, directorul Centrului ONG de Protecție și Asistență a Solicitanților de Azil, recunoaște sosirea a "mii" de indieni, deși cifra este greu de calculat deoarece aceștia nu merg de obicei la centrele de primire și apelează la traficanți pentru a trece granițele.
"Avem impresia că s-au dezvoltat structuri de contrabandă bine organizate pentru această migrație", explică el despre indieni, care par să aibă mult mai multe resurse decât alți migranți.
