Premium
Aruncarea în lupta cu pandemia a Institutului Oncologic București, a Institutului Clinic Fundeni, dar și a altor spitale dedicate arată că s-a atins „ultima linie de apărare”, spune managerul interimar al Institutului Oncologic București (IOB), Bogdan Tănase.
Bogdan Tănase, managerul interimar al Institutului Oncologic București, a declarat, duminică, faptul că situația în spitale este extrem de gravă în privința cazurilor de COVID19, care sunt tot mai multe și tot mai grave, iar sistemul medical a trimis în luptă „ultima linie”.
„Situația este extrem de gravă și odată cu implicarea în efortul acesta a unor spitale cum ar fi IOB sau Institutul Clinic Fundeni, care prin definiție sunt niște spitale dedicate unor intervenții chirurgicale complexe sau tratamente specializate, practic am atins ultima linie de apărare în această luptă cu această pandemie. Noi am înțeles urgența în care ne găsim ca țară și am înțeles să ne aducem un mic efort, fiindcă este o mică părticică în acest efort ajutorul nostru în această luptă”, a declarat managerul de la IOB.
La IOB vor funcționa câteva paturi de ATI, care erau oricum pe un tronson dedicat pacienților depistați pozitiv în interiorul Institutului.
Bogdan Tănase a spus, însă, că fără ajutorul populației și fără respectarea măsurilor, ajutorul dar de personalul medica nu va însemna mare lucru.
La rândul său, dr. Dragoș Davițoiu, managerul Spitalului Clinic de Urgență Sf Pantelimon din Capitală, a spus că într-un spital de urgență, cum este cel pe care îl conduce, situația este cu atât mai gravă cu cât nu se poate regla fluxul de internări.
„Un spital de urgență este obligat să primească și să trateze orice pacient trece de poarta spitalului, nu doar pacienți COVID, ci și pacienți non-COVID, și traumă, și infarct și tot tipul de urgență care poate exista. De aceea presiunea pe noi este foarte mare. Pe lângă aceste urgențe corpul medical spitalului și corpul medical al oricărui spital are o anumită reputație și are un anumit număr de pacienți așa-zis cronici, care doresc să ajungă la medici respectivi. Acestor pacienți, având în vedere patologia pentru care se adresează, nu putem să le refuzăm accesul în spitale, nu putem să trimitem un pacient neoplazic acasă sau în altă parte atunci când el se adresează unui medic din spital”, spune dr. Davițoiu.
Managerul Spitalului de Urgență Sf. Pantelimon a explicat și cum se ocupă paturile de terapie intensivă și de ce presiunea în ATI este atât de mare.
„Noi am deschis acum 3 săptămâni 35 de paturi de terapie intermediară, terapia intermediară însemnând pacienți cu criterii de admisie în ATI, dar care nu necesitau intubație la acel moment, dar care aveau nevoie de oxigen. Le-am umplut în 24 de ore cu pacienți noștri care se adresau spitalului. Și cele 16 paturi de ATI COVID, unde, din păcate acum intră doar pacienții care au nevoie de intubație sau de ventilație invazivă, sunt pline”, spune Davițoiu.
Potrivit acestuia, UPU a devenit practic o nouă secție a spitalului: „Este plină de pacienți cu forme severe de COVID. Avem inclusiv pacienți intubați în UPU și dacă situația va degenera, dacă va crește numărul de pacienți care se adresează spitalului nostru nu știu cum vom mai putea reacționa. Personalul este obosit, este uzat, este într-o rutină care până acum a fost pozitivă, au știut ce să facă, au știut cum să muncească și au respectat circuite și tot ceea ce trebuie, dar rutina poate să devină negativă, poate să se transforme în uzură și nu este bine să se ajungă acolo”.
